Noi strategii din partea producătorilor români de alimente și din industria berii. Cum s-au adaptat crizei
Decât să renunțe la angajați și să își riște locul greu câștigat în piață, mulți producători români de alimente, dar și din industria berii, schimbă macazul.
Altfel spus, trimit pe rafturi mai multe produse ieftine și mai puține .
Românii sunt, evident, mai săraci, spun reprezentanții patronatelor din industria alimentară. Vânzările de lactate, de exemplu, au scăzut cu 30% în ultima lună, iar la mezeluri și carne, mulți clienți nu-și mai permit sortimentele scumpe.
Afaceri prospere, cu contracte solide, au suferit pierderi serioase, când restaurantele n-au mai funcționat peste noapte. Un producător de brânzeturi de capră livra în plus și către creșe și grădinițe private. Când s-au închis și acestea, apoi și hotelurile, proprietarii au proiectat o nouă linie de produse mai ieftine, ca să câștige mai mulți clienți în magazine.
Marcela Spînu, proprietarul fabricii: „Încercăm să ne reinventăm, creând noi sortimente de brânzeturi. În scurt timp vom avea pe piață un nou tip dintr-un amestec de lapte de capră cu lapte de vacă. Noi încercăm să ne păstrăm tot personalul și să depășim această perioada dificilă”.
Un producător de mezeluri care are 120 de magazine a observat că, în ultima lună, aceiași clienți - unii, intrați în șomaj tehnic și cu venituri reduse - au cumpărat mai puțin ori și-au schimbat preferințele: mai rar sau mai puțin mușchi, mai degrabă cremvurști și salam.
Alexandru Anghel, proprietarul fabricii: „Am început să ne adaptăm și să producem o gamă mai accesibilă, am încercat să restrângem puțin gama , ca să ne păstrăm locul în piață”.
Producătorii sunt nevoiți, oricum, să accepte compromisuri. Ori fac variante mai ieftine, ori vând mai ieftin aceleași produse.
Sorin Minea, președintele Romalimenta: „Fabricile pot să producă, dar consumatorul nu mai cumpără. Pentru a satisface un consumator care e mai sărac, dar care vrea să mănânce, să creștem calitatea și să diminuăm profitul, să mergem pe discounturi acolo unde se poate. Sigur, sunt și oameni foarte săraci care vor mânca ce pică”.
Julia Leferman, președintele „Berarii României”: „Românii se confruntă cu o scădere a puterii de cumpărare și prețurile la toate produsele, inclusiv la bere, vor rămâne aceleași”.
Închiderea restaurantelor a lovit puternic și industria berii. Consumul „în oraș” însemna 15% din piață. În marile fabrici, liniile de îmbuteliere a berii în butoaie, pentru vânzare draft, funcționează la capacitate minimă. Sunt schimbări și în tipurile de ambajale, pentru că românii, când beau acasă, preferă sticla de jumătate de litru și nu pe cea mică. Perioada aceasta ar putea fi însă marea șansă a micilor producători de bere artizanală. Sunt 70 în țară.
Adina Mugescu, proprietarul unui magazin: „În această perioada am fost nevoiți să închidem, dar acum facem ceva nou, preluăm comenzi online și livrăm în toată țara, ba chiar în Belgia sau Germania”.
În plus, producătorii caută acum furnizori de malț în țară, tocmai pentru a scădea costurile.
