Mamă la 12 ani: „Nu mă gândeam că o să am o păpuşă vie”

Specialiştii spun că aceşti copii care ţin în braţe alţi copii ascund destine dramatice. De multe ori, nici nu au mers la şcoală.

Provin din familii unde educaţia este o vorbă în vânt şi cei mari le dau adesea cele mai sordide exemple celor mici. În final, tinerele ajunse mame îşi abandonează pruncii şi prelungesc, astfel, şirul parcă fără sfârşit al destinelor amare.

În urmă cu 11 luni, o adolescentă de 16 ani a adus pe lume o fetiţă la maternitatea din Focşani. Recunoaşte că nu şi-a dat seama că a rămas însărcinată, când era în clasa a opta, şi la început vestea a dărâmat-o. Imediat după naştere, a cerut sprijinul celor de la Direcţia pentru Protecţia Copilului.

Mamă: „Eram clasa a 8-a, după care l-am cunoscut pe prietenul meu. Am rămas însărcinată, am ajuns la un centru maternal, am întrerupt şcoala pe moment, până să nasc. Nu mă gândeam că o să am o păpuşă vie...Fiind copil, nu mi-am dat seama, dar după ce am născut am simţit căldura aia de copil și m-am emoţionat foarte tare, dar copilul ăsta îmi dă speranţă să trec peste tot, să continui școala şi să fac un viitor ei pe care eu nu l-am avut alături de părinţii mei.”

Ea este însă un caz rar: cele mai multe adolescente devenite mame îşi părăsesc bebeluşii.

România ocupă un ruşinos loc întâi în Europa la numărul de naşteri cu mame cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani. Potrivit UNICEF, ţara noastră depăşeşte şi statele altor continente, precum Rwanda, Trinidad Tabago, Uzbekistan sau Burundi.

Revenind la Focşani, conducerea Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Pantelimon" trage un semnal de alarmă cu privire la numărul mare de minore care au născut anul trecut în Vrancea. Cea mai tânără avea doar 12 ani.

Alina Cosma, Spitalul Județean Vrancea: „Numai până la sfârşitul lunii noiembrie 2017 înregistram peste 300 de naşteri în rândul mamelor cu vârste cuprinse între 12-18 ani.”

Specialiştii spun că vârsta foarte mică la care tinerele rămân însărcinate le pune în pericol atât sănătatea lor, cât şi a nou născuților. De multe ori, naşterea se face prin cezariană, iar recuperarea este mai dificilă. Totodată, după externare bebeluşul este într-o situație de risc, deoarece e greu de crezut că un copil poate fi îngrijit corespunzător de un alt copil.

Ion Plăcintă, şef secţie Obstretica Ginecologie, Spitalul Județean Vrancea: „Riscul, în primul rând, este prematuritatea. Naşterea pe cale naturală, în majoritatea cazurilor este dificilă, dacă nu imposibilă, şi atunci atunci recurgem la naşterea prin cezariană.”

Adina Lăscan, DGASPC Vrancea: „Statutul lor social este vulnerabil şi vor fi ulterior supuse abuzului şi discriminării. Mai mult decât atât, aceste copile poartă diferite sarcini, fără a fi pregătite emoţional sau fizic pentru aşa ceva şi mergând, uneori, până a le pune viaţa în pericol.”

Majoritatea minorelor care nasc în spital nu au o sarcină supravegheată de un medic de familie sau de un specialist și provin din familii sărace. Multe dintre fete au renunțat demult la școală sau nu au frecventat-o deloc, Nu știu să scrie ori să citească și uneori nici nu au certificat de naștere sau vreun alt act de identificare.