INS: Creşterea economică din 2022 a fost susţinută de comerţ, IT și construcţii. Agricultura și industria, la polul opus

În cea mai mare parte, creșterea vine din consum, altfel spus din faptul că românii au dat mai mulți bani pe bunuri și servicii.

Și investițiile, în special fondurile europene, au jucat un rol important în creșterea economică. La polul opus, agricultura și industria și-au încetinit ritmul de creștere.

Anul trecut, economia României a crescut cu 4,8%, arată datele Institutului Național de Statistică. Avansul este însă mai mic față de cel înregistrat în urmă cu doi ani, când Produsul Intern Brut a avut un plus 5,8%.

Într-un an cu secetă puternică, dar și costuri mari la combustibil, agricultura a ieșit pe minus, și a tras în jos economia, cu 0,5%. Asta în condițiile în care sectorul reprezintă 4,5% din economie.

Afectată de scumpirile din energie, de războiul de la graniță și de dificultățile în aprovizionare și industria și-a încetinit motoarele și a avut o scădere de 0,5%. Grav este că sectorul are o pondere mare în economia țării, de peste 22 de procente. Ca să vă faceți o idee, în 2021, după ieșirea din pandemie, industria a avut o creștere de 1,3%.

Pe altă parte, consumul a fost cel care a alimentat creșterea economică anul trecut, iar aici vedem o creștere de 4,5 procente.

Practic, oamenii au plecat în vacanțe, au mers la cumpărături și au cheltuit o parte din economiile strânse în pandemie.

Consumul este alimentat și de banii veniți de la muncitorii români din străinătate. În paralel, și construcțiile au terminat anul pe plus și au ajutat cu aproape un procent creșterea economică. Sectorul are o pondere de peste 6 procente în formarea PIB-ului.

Creșterea economică a fost susținută și de sectorul IT și, după mulți ani, și de investițiile străine.

Potrivit INS, banii investitorilor străini, dar și absorbția de fonduri europene, au condus la un avans de 2,2 procente. Economiștii spun că rămâne de văzut cum vor fi folosite fondurile, astfel încât să ajute pe termen lung. Practic, să fie create noi locuri de muncă, iar banii europeni să fie folosiți pentru investiții în infrastructură, în construcții de autostrăzi, școli și spitale. Și mai puțin pentru măsuri sociale - cum sunt de exemplu voucherele pentru energie - care rezolvă doar parțial anumite probleme, dar nu ajută la dezvoltarea unei economii solide .

Radu Ciobanu, profesor de economie la ASE: "Avem o sansă unică, vin bani de la UE, vin prin noua axă, ceea ce înseamnă că trebuie să îi atragem eficient și să îi plasăm eficient în economie. Șansa vor fi investițiile în infrastructură, care vor duce la creștere economică. Dacă ratăm și următorii ani, ne va fi foarte greu în viitor. Trebuie să creăm o creștere economică acum, când avem bani europeni, ca ulterior acele investiții sa se rostogolească în economie".

Pentru anul 2023, potrivit prognozei Comisiei Europene, cu o inflație mare, creșterea economică nu va depăși 2,5%.