"Game of Thrones" la Sibiu. Discuțiile din spatele ușilor închise la summit-ul UE

Singurul și cel mai important document adoptat la reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern, Declarația de la Sibiu, este totuși extrem de importantă pentru că pune unitatea pe primul loc într-o perioadă de euroscepticism. Cu toate acestea, presa internațională scrie că rolul acestui text este doar unul simbolic.

Tropăitele şi învârtitele Junilor Sibiului au încheiat ziua pe care liderii europei au petrecut-o în inima Transilvaniei. Înainte de a urca pe scenă şi de a le mulţumi oamenilor, preşedintele Klaus Iohannis a însoţit-o pe Angela Merkel la o întâlnire cu comunitatea germană.

Însă nici Merkel, nici alţi lideri europeni nu au vorbit despre aderarea României la spaţiul Schengen. Au criticat în schimb scandalurile politice şi modificările aduse legilor justiţiei.

Mark Rutte, premierul Olandei: "Sper ca Europa să se concentreze pe cateva lucruri importante: respectarea statului de drept şi democraţia"

La întâlnirea de la Sibiu, preşedintele z a insistat asupra iniţiativei privind schimbările climatice, Franța cerând ca toate companiile care poluează să fie taxate.

Germania doreşte ca până în anul 2050 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu procente cuprinse între 80 şi 95% faţă de nivelul anului 1995, în timp ce iniţiativa susţinută de Franţa cere reducerea acestor emisii la zero.

Merkel şi Macron au schimbat câteva cuvinte înaintea summmitului, fără să fi ajuns la un consens.

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei: "Ambiţiile climatice trebuie să fie în centrul strategiei Comisiei şi Parlamentului European."

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: "Noua generaţie e mai unită pe problema schimbărilor climatice decât statele membre."

De asemnea, divergențe sunt şi în privinţa modului în care trebuie desemnaţi candidaţii pentru posturile cheie ale Uniunii Europene. Relatând despre acest subiect, presa străină s-a referit la o adevărată "Urzeală a Tronurilor" ce s-a desfăşurat în decorul medieval al oraşului Sibiu, părerile fiind împărţite şi în acest caz. Postul pentru care se încing cel mai tare spiritele este cel al Comisiei Europene, deţinut acum de jovialul Jean-Claude Juncker.

Reporter: "Care ar putea fi profilul ideal al celui care vă va succede la preşedinţia Comisiei Europene?"
Jean Claude Juncker, preşedintele CE: "Preşedintele Comisiei trebuie să aibă idei şi o bună capacitate de a asculta".

Parlamentul European ar vrea că înlocuitorul lui Juncker să fie ales dintre europarlamentarii care deschid listele în alegeri, aşa numiţii "Spitzenkandidaten", dar unii dintre liderii statelor membre refuză această metodă. Preşedintele Ungariei, Victor Orban, este unul dintre ei, la fel ca şi Macron.

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei: "Eu nu sunt pentru principiul Spitzenkandidaten, sunt însă pentru candidaţii pe liste, ceea ce înseamnă că partidele discută peste tot în Europa pe seama aceleiaşi liste şi aceloraşi candidaţi"

Contrele dintre mai marii Europei au fost subiect de dezbateri şi în presa străină. Jurnaliştii de la publicaţii precum "Euronews", "Politico" sau "Le monde" au marcat adoptarea declaraţiei despre unitate a celor 27 de preşedinţi UE, dar au vorbit despre valoarea ei simbolică, subliniind că temele majore nu şi-au găsit rezolvarea.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!