Fabrica de medicamente Antibiotice Iași a început să producă fertilizanți bio pentru agricultură. La ce pot fi folosiți

Decizia a fost luată în contexul crizei îngrăsămintelor chimice, dar și pe fondul preocupărilor pentru protecția mediului. Biofertilizanții sunt o alternativă la chimicalele tradiționale, pe care le folosesc fermierii. Conțin, printre altele, bacterii care ajută plantele să absoarbă nutrienți, precum fosforul și azotul.

Fertilizantul pe care Atibiotice Iași a început să îl producă este recomandat pentru culturile de cereale, plante tehnice și legume, dar poate fi folosit și pentru revitalizarea pășunilor și a fânețelor.

Îngrășământul are în compoziție mai multe bacterii. Ca urmare a acțiunii lor, spun reprezentanții fabricii de medicamente, fosforul din pământ devine solubil și poate fi absorbit de plante.

Fertilizanți bio nu poluează

Ovidiu Bățaga, director de marketing la Atibiotice Iași: „Este un produs bio, un produs viu. Ca și costuri, nu presupune o investiție foarte mare, deci nici produsul finit nu va fi scump, între câțiva lei și zeci de lei per litru în funcție de gradul de concentrație”.

Pe lângă faptul că sunt mai ieftini decât îngrășămintele chimice, fertilizanții bio sunt și mai usor de folosit. Și nu poluează.

Emil Teofil Bălteanu, președinte de asociație agricolă:
„Măresc în mod substanțial capacitatea plantei de a absorbi micronutrienții și substanțele hrănitoare. Vom folosi la două culturi-cheie: la floarea soarelui și la porumb”.

Ioan Ormenișan din Brașov folosește fertilizanții bio de trei ani într-o plantație de căpșuni, dar îi aduce din import. Ne spune că producția a crescut, în condițiile în care mai stropește cu chimicale doar pentru combaterea dăunătorilor.

Ioan Ormenișan, producător de căpșuni: „Cu 25%-30% se mărește producția prin acești biofertilizanți care se istrează culturilor”.

Azomureș și-a repornit o parte dintre instalații

Totuși, biofertilizanții își pierd eficacitatea dacă solul este de proastă calitate, prea cald ori prea uscat.

Tiberiu Stan, fermier din județul Iași, spune că, în cazul lui, chiar și în condiții de pământ fertil, acest tip de îngrăsământ nu a făcut minuni.

Stan Tiberiu Dan, fermier: „Le-am încercat pe cultura mare, la grâu rapiță, porumb, floarea soarelui și soia. Chiar dacă s-a schimbat aspectul plantei, ca și productivitate nu am avut în plus”.

Până când primele flacoane de fertilizant bio vor ieși de pe bandă la Antibiotice Iași, România se bizuie tot pe Azomureș.

După patru luni în care și-a oprit total producția de îngrășăminte, compania a decis să repornească o parte dintre instalații, la jumătate din capacitate.

Ovidiu Maior, purtător de cuvânt al Azomureș: „Producem o parte în îngrășămintele care vor fi necesare în sezonul de toamnă. Însă, chiar și în aceste condiții există o cantitate insuficientă față de cererea care va exista în aceea perioadă”.

Azomureș așteaptă un ajutor de stat, care încă n-a venit, dar este aprobat, de principiu, de Comisia Europeană.