Consiliul European discută problema aderării României și Bulgariei la Schengen. Așteptările țării noastre

Preşedintele Klaus Iohannis, prezent la reuniunea Consiliului European, le-a mulţumit şefilor de stat pentru susţinere. La discuţii a fost prezent şi cancelarul austriac care a spus că va susţine România şi Bulgaria, dar a invocat din nou cifre privind problema migraţiei ilegale. Mai mult, a cerut construirea unui gard la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia. Întâlnirea de la Bruxelles este în desfăşurare, şi la această oră.

Lucrările Consiliului European au fost deschise de preşedinta Parlamentului de la Bruxelles, care a vorbit despre promisiunea nerespectată, făcută de 11 ani, României şi Bulgariei.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European: „Nu este niciun motiv pentru care România şi Bulgaria să nu fie ise în spaţiul Schengen".

Subiectul extinderii nu a fost pe ordinea de zi, dar mai mulţi lideri europeni au ţinut partea României şi a Bulgariei.

Olaf Scholz, cancelarul german: „Şi Bulgaria, şi România, trebuie să fie incluse în spaţiul Schengen, şi vom continua să lucrăm pentru a face acest lucru posibil”

Cancelarul austriac şi-a schimbat tonul, dar a susţinut că are date de la poliţie despre imigranţi înregistraţi la noi în ţară.

Karl Nehammer, cancelarul Austriei: „Poziția Ausrtiei este aceea că trebuie să sprijinim Bulgaria și România. Nu se pune problema să fim o țară împotriva alteia, se pune problema securității. În Austria avem peste 75.000 de persoane neîn (în sistem, n.r.) și știm că 20.000 de migranți ilegali au trecut prin România. Știm asta cu exactitate din investigațiile poliției austriece. Acum, trebuie să găsim o soluție la această problemă."

Surse guvernamentale susţin că datele invocate de cancelar nu sunt bazate pe o cercetare corectă. Austriecii au invocat aceleaşi date şi în întâlnirile tehnice avute înaintea votului şi au susţinut că ar fi ascultat telefoanele mobile a 400 de persoane. Din conversaţiile acestora le-ar fi rezultat că România a fost tranzitată de 20.000 de migranţi. Ca soluţie, liderul executivului de la Viena a propus ca la frontiera externă a Uniunii să fie construite garduri.

Reacția președintelui Bulgariei

Karl Nehammer, cancelarul Austriei: „Gardurile în sine nu sunt nimic nou. Doar că până acum statele au fost lăsate singure, Comisia Europeană nu eliberează fondurile.”

Rumen Radev, preşedintele Bulgariei: „Sunt sigur că cei mai mulţi dintre migranţi ajung (n.r. în Austria) pe alte rute, şi ne străduim să ne apărăm graniţele. Știați că trei polițiști bulgari de frontieră au fost uciși, împușcați, în ultima perioadă, în timp ce protejau granița externă a UE?".

Pentru România, miza este ca la finalul Consiliului European să se consemneze o notă prin care toate statele membre să îşi exprime susţinerea pentru ţara noastră.

Victor Negrescu, europarlamentar PSD: „Varianta cea mai neagră pentru ţara noastră ar fi să se plece de la această întâlnire fără niciun fel de referinţă. Ar însemna că toată lumea este de acord că nu este momentul să se rediscute acest subiect, şi asta ar însemna o întârziere a procesului de aderare".

Următoarele reuniuni ale forului care decide extinderea Schengen sunt în martie și septembrie anul viitor.