CE: România, dezechilibru macroeconomic excesiv. Majorarea salariilor și pensiilor a dus la creșterea continuă a deficitului

Creşterea cheltuielilor nete ale României este cu mult peste plafonul stabilit de traiectoria sa corectivă, prezentând riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030 şi, în consecinţă, Comisia Europeană recomandă Consiliului să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrului.

"Comisia a ajuns la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilităţile au crescut pe măsură ce deficitul fiscal şi cel de cont curent ale României s-au agravat, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024. Deficitul public ridicat a crescut în 2024. Creşterea continuă a deficitului public în special creşterile salariilor şi pensiilor din sectorul public, creşterea consumului privat şi deficitul deja mare al contului curent", se arată în analiza Executivului comunitar, publicată miercuri.

Documentul atrage atenţia că, anul trecut, a slăbit soliditatea mixului de finanţare externă, bazat pe investiţii străine directe nete considerabile şi fonduri UE, care au ţinut sub control creşterea datoriei externe.

”Riscurile la adresa stab ilității macroeconomice s-au adâncit”

"Sunt preconizate doar reduceri marginale pentru deficitele guvernamentale şi de cont curent în 2025 şi 2026. Creşterea costurilor unitare ale forţei de muncă şi inflaţia sunt aşteptate să încetinească, dar să rămână mari. Progresul în materie de politici a fost minim în 2024, iar riscurile la adresa stabilităţii macroeconomice s-au adâncit. Incertitudinea politică a crescut spre sfârşitul anului trecut, lăsând ţara vulnerabilă la schimbările în percepţia investitorilor şi la creşterea costurilor de împrumut", a adăugat Comisia Europeană.

În aceste condiţii, CE consideră că implementarea planului fiscal-structural pe termen mediu şi a unei reforme fiscale în 2025 ar putea reduce semnificativ vulnerabilităţile fiscale. În plus, reformele structurale, şi în special cele incluse în Planul de Reducere a Riscurilor, sunt necesare pentru a consolida competitivitatea, performanţa la export şi a atrage finanţare suplimentară din partea UE.

"Cu toate acestea, cel mai probabil va fi nevoie de măsuri suplimentare. Per total, fără acţiuni hotărâte atât asupra pârghiilor reformei fiscale, cât şi asupra celor structurale, deficitele fiscale şi externe vor rămâne probabil prea mari, lăsând România expusă semnificativ schimbărilor în percepţia investitorilor şi şocurilor exogene", a concluzionat Comisia.

Potrivit sursei citate, creşterea cheltuielilor nete va depăşi plafonul stabilit de traiectoria corectivă iar abaterea preconizată pentru anii 2024 şi 2025, luaţi împreună, este estimată la 1,7% din PIB. Prin urmare, CE a arătat că nu s-au luat măsuri eficiente şi că nu există factori relevanţi de atenuare. În aceste condiţii, creşterea ridicată a cheltuielilor nete duce la deficite publice persistent ridicate (9,3% în 2024 şi, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, 8,6% din PIB în 2025) şi la o creştere a ponderii datoriei publice cu peste zece puncte procentuale din 2021.

Comisia Europeană cere României să ia măsuri rapide și să pregătească cheltuieli pentru apărare 

Subliniind că există riscuri clare pentru corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030, Comisia Europeană a solicitat României să ia măsuri rapide pentru a se conforma cerinţelor procedurii de deficit excesiv.

Executivul comunitar a recomandat României să ia măsuri în acest an şi în anul următor pentru consolidarea cheltuielilor şi pregătirea generală pentru apărare, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 6 martie 2025.

Bruxelles-ul susţine, astfel, o înăsprire considerabilă a politicii fiscale pentru a menţine cheltuielile nete în limitele traiectoriei corective din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv şi pentru a consolida poziţia externă.

În plus, având în vedere termenele limită aplicabile pentru finalizarea la timp a reformelor şi investiţiilor, Comisia recomandă accelerarea implementării Planului de redresare şi rezilienţă, inclusiv a capitolului REPowerEU, accelerarea implementării programelor politicii de coeziune, bazându-se, acolo unde este cazul, pe oportunităţile oferite de evaluarea la jumătatea perioadei şi utilizarea optimă a instrumentelor UE, inclusiv a oportunităţilor oferite de InvestEU şi Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa, pentru îmbunătăţirea competitivităţii.

De asemenea, Comisia a recomandat autorităţilor de la Bucureşti îmbunătăţirea calităţii şi eficacităţii istraţiei publice şi a previzibilităţii procesului decizional. În context, forul european arată că oficialii români trebuie să se asigure că iniţiativele legislative nu subminează certitudinea juridică prin consultări adecvate ale părţilor interesate, evaluări eficiente ale impactului şi proceduri istrative simplificate.

O mai bună pregătire şi prioritizare a proiectelor mari de infrastructură şi accelerarea implementării acestora, asigurarea desfăşurării în timp util a proiectelor de investiţii publice mature şi promovarea investiţiilor private pentru a încuraja dezvoltarea economică durabilă, sunt alte recomandări cuprinse în raportul CE.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a mai recomandat României să îşi reducă dependenţa de combustibilii fosili prin accelerarea implementării energiei regenerabile, îmbunătăţirea capacităţii reţelei, consolidarea conexiunilor electrice transfrontaliere, avansarea reformelor de reglementare care reduc riscurile pentru proiectele de energie curată şi îmbunătăţirea transparenţei şi eficienţei procesului de autorizare.

Totodată, documentul susţine că reducerea dependenţei de combustibilii fosili, în special prin eliminarea treptată a subvenţiilor pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii şi investiţii în eficienţă energetică, infrastructură de mediu şi inovare, trebuie să ţină cont de disparităţile regionale.

În plus, CE solicită reducerea măsurilor de sprijin energetic de urgenţă în vigoare, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public.