CNCD lucrează cu asociațiile minorităților sexuale pentru reglementarea parteneriatului civil. Ce drepturi vor primi

Această oficializare a relației ar putea ajuta atât cuplurile homosexuale cât și pe cele heterosexuale, dar care nu vor să se căsătorească să obțină o serie de drepturi cetățenești.

Cele mai importante drepturi, impuse statului Român de CEDO sunt de a-și împărți bunurile dacă se despart, de a se moșteni și de a se reprezenta unul pe celălalt în fața instituțiilor publice.

Parteneriatul civil nu le va da cuplurilor gay dreptul de a adopta copii, subliniază susținătorii proiectului.

Lucian și Sergiu au deja câțiva ani împreună și speră să devină un cuplu și în ochii statului român, după ce au văzut în alte țări că recunoașterea parteneriatului civil a venit la pachet cu drepturi civile care lor le lipsesc.

”Ne-am dori ca astfel de lucruri să se întâmple și la noi acasă. Iubim România, nu am vrea să plecăm, deși acum suntem în Uniunea Europeană, parte dintr-o familie mai mare, dar am vrea să rămânem aici și să avem drepturi. Și pentru mine, legalizarea parteneriatului civil înseamnă legalizarea afecțiunii pe care o am pentru partenerul meu”, spun ei.

Csaba Ferenc Asztalos, președintele CNCD: ”România e pasibilă de sancțiuni serioase, așa cum au pățit și alte țări. Parteneriatul civil NU are treabă cu adopția de către cupluri gay și nu se vor putea căsători”.

În ultimii 10 ani, au fost depuse în Parlament 7 proiecte care și-au propus să legifereze în România instituția parteneriatului civil, pe lângă cea a căsătoriei. Toate îi vizau și pe partenerii de același sex, și pe cei heterosexuali și prevedeau ca aceștia să meargă la Starea Civilă și să obțină un document care le oficializa relația. Partneriatul civil le oferea celor doi dreptul la împărțirea formală a bunurilor, în situația unei despărțiri. La vizite în spital și la decizii medicale, în cazul problemelor de sănătate. În caz de deces, supraviețuitorul ar fi avut dreptul la moștenire și la pensie de urmaș.

Reprezentanții comunității gay spun că au avut sesizări despre situații când partenerul celui bolnav nu și-a putut lua adio de la cel alături de care trăise o viață, pentru că nu era oficial rudă.

Vlad Viski, director executiv MozaiQ: ”Cazuri când n-au fost primiţi nici la deces, deci neapărat e nevoie”.

Ionuț Graure, avocat: ”Ca să poată face un credit împreună, vor putea lua în calcul veniturile amândurora”.

Mai mult, în caz de violențe în cuplu, victima poate primi mai ușor un ordin de protecție, care să îl țină pe agresor la distanță.

Parteneriatul civil i-ar ajuta și pe heterosexualii care stau împreună, dar nu vor să se căsătorească. Ei și copiii vor avea aceleași drepturi ca ale unei familii clasice. În ultimii 5 ani, 35 la sută dintre copiii români s-au născut în afara căsătoriei.