Cum poate fi salvată moștenirea săsească din Transilvania. Bisericile evanghelice, acum părăsite, ar putea renaște
Biserica Evanghelică vinde case parohiale în Transilvania și le oferă cumpărătorilor, la pachet, istrarea bisericilor fortificate din același sat, cu speranța că le vor păstra în stare bună.
Sunt 200 de lăcașuri în toată țara pentru care se caută soluții de salvare. Casele parohiale pot fi locuite ori transformate în pensiuni, iar bisericile ar trebui să devină centre sociale.
O clădire din Pelișor - Sibiu, fostă casă parohială, este scoasă la vânzare cu aproape 140 de mii de euro. Are 6 camere înalte, două băi, pivniță și o livadă cu meri, de peste 7.000 de metri pătrați.
Biserica Evanghelică și-ar dori ca viitorul proprietar să ia în grijă și biserica de pe deal.
Friedrich Gunesch, secretarul general al Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România: „Ca să rămână acest ansamblu împreună, să le folosească dacă se poate și trebuie să se poată pentru niște scopuri sociale, personale, dacă nu umanitare, culturale sau turistice."
Fosta casă parohială din Alma Vii a fost cumpărată recent cu 86.000 de euro. Are 4 camere mari, holuri și mai multe pivnițe.
Noul proprietar este organizația Mihai Eminescu Trust, care de mai multă vreme întreține și impresionanta biserică fortificată din sat.
Alexandru Neagu, manager Mihai Eminescu Trust: „Ne gândeam să avem câteva spații de cazare pentru turiști pentru că trebuie să avem și un venit economic.”
Locul deja atrage mii de turiști anual, cu mici evenimente organizate în curtea bisericii.
La Apoș, tot în Sibiu, un tânăr antreprenor și-a investit banii câștigați în străinătate în casa parohială. Acum este în plin proces de restaurare.
Bărbatul a luat în istrare - pentru 1 euro pe an - și biserica evanghelică, unde la vară vor avea loc piese de teatru și mini-concerte muzicale.
Un plan similar vizează lăcașul de cult din Mercheașa - Brașov. Un sas plecat demult în Germania a fondat o asociație care își propune să transforme biserica în centru social cu bibliotecă, ateliere meștesugărești și locuri de cazare.
Cătălin Cantor, Asociația Stejarul Streifort: „Încercăm să găsim o formă juridică prin care să pornim proiectul, ori o lăsăm așa cum e. Asemenea multor altor biserici din Transilvania, o să cadă și o să plângem.”
Casa Parohială este deja vândută unui localnic, ai cărui părinți au îngrijit-o zeci de ani.
Walter Svab, localnic: „25 de mii de euro. Într-adevăr, sunt camere mari, frumoase, dar trebuie întreținută.”
La Homorod, casa parohială a devenit casă de oaspeți. Musafirii sunt majoritatea sași care vin să-si petreacă vara în satul în care au copilărit.
Elisabeta Marton, curatorul Casei Parohiale: „N-am făcut modern pentru că așa or vrut, să rămână cum o fost pe vremuri.”
În țară trăiesc mai puțin de 11.000 de sași, care nu mai pot avea grijă de patrimoniul bisericii.
