Romanii, laudati la Cannes: Nu pot face filme proaste, nu e in ADN-ul lor

"In ultimii ani, realizatorii de film din tarile Europei de Est au ajuns in sudul Frantei in fiecare mai si au facut de rusine pelicule din tari cu o cultura cinematografica mai mare cum ar fi SUA, scriu criticii americani de la LA Times.

Totul a inceput cu favoritul criticilor, "Moartea domnului Lazarescu" in 2006, a continuat apoi in anul urmator cu drama tulburatoare "4 luni, 3 saptamani si 2 zile", care a castigat de altfel premiul ce mare, Palme d'Or, si nu s-a abatut de atunci, continuand in 2009 cu "Politist, adjectiv" si "Amintiri din Epoca de Aur", demne de a face parte din ceea ce se numeste "noul val cinematografic romanesc".

"Anul acesta tendinta continua si este chiar mai puternica, cu "Marti, dupa Craciun", o drama despre infidelitate, realizata de regizorul Radu Muntean, care a mai ajuns la Cannes de cateva ori", scriu cei de la LA Times.

"Filmul lui Muntean este remarcabil, o portretizare convingatoare a subtilitatilor vietii moderne si a casatoriilor. Pelicula este "populata" de un barbat casatorit, Cristi, in varsta de 40 de ani, (interpretat de actorul Mimi Branescu), sotia acestuia, serioasa, dar intelegatoare, fiica lor aflata la adolescenta si medicul stomatolog al acesteia, femeia cu care sotul are o aventura.

Desi totul pare comun, geniul cinematografic aduce o poveste pe care cu totii credem ca o cunoastem deja si o pune intr-o lumina neasteptata. "Este pur si simplu captivant, o poveste autentica. Iar interpretarea actorilor este de-a dreptul iesita din comun", 

Deocamdata, niciun distribuitor american nu a cumparat pelicula, dar nu conteaza caci romanii fac filme de buna calitate, chiar daca nu multa lume le vede".

Radu Muntean nu este singurul care a impresionat la Cannes. Cristi Puiu a reusit acelasi lucru, cu a sa "Aurora".

"Aurora" spune povestea lui Viorel, un inginer de 42 de ani, care la un moment dat, framantat de fel si fel de ganduri, decide sa reorganizeze cumva mica sa lume.

Amanunt interesant, Cristi Puiu nu este doar regizorul filmului, ci si eroul principal. A lucrat cu 60 de actori, dar niciunul nu a fost pe placul lui, asa ca, intr-un moment de disperare, a dat si el o proba.

"Am dat proba asta, am zis sa vad cum... a fost foarte prost; dar exista ceva ce nu a existat la niciun actor pe care l-am vazut si anume privirea; era privirea unui om cu o obsesie. Coloana vertebrala a filmului este legata de comunicare si de problemele de comunicare pe care le avem, de faptul ca traim fiecare dintre noi in propriul nostru cap, de faptul ca mai puternic decat noi este creierul nostru", povesteste Cristi Puiu.