(P) Tratamentul intervențional în bolile cardiovasculare. Dr. Bogdan Mut: „Cardiologia intervențională este minim invazivă”

Aceste patologii reprezintă o provocare pentru medicii antrenați să salveze pacienții cu astfel de probleme.

Cardiologia intervențională este o ramură avansată a cardiologiei care se concentrează pe diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor cardiovasculare utilizând tehnici minim invazive, cum ar fi angioplastia coronariană, implantarea de stenturi și alte proceduri ghidate imagistic. Aceste intervenții reduc necesitatea chirurgiei deschise și scurtează semnificativ perioada de recuperare a pacienților.

Odată cu progresul tehnologic și dezvoltarea noilor dispozitive medicale, cardiologia intervențională a devenit esențială în prevenirea și tratamentul infarctului miocardic, bolii coronariene și altor afecțiuni cardiovasculare grave.

Dr. Bogdan Mut, medic primar cardiologie, specializat în tehnici avansate de tratament cardiovascular în cadrul Spitalului Premiere din Timișoara are o carieră pavată cu realizări remarcabile, introducând în România, în premieră, proceduri inovatoare precum abordul transradial și stentul farmacologic activ.

În continuarea articolului vom afla în ce constă cardiologia intervențională, care sunt principalele afecțiuni tratate și care sunt principalele beneficii.

Ce înseamnă mai exact cardiologia intervențională?

Cardiologia intervențională este o ramură a cardiologiei și trebuie să înțelegem faptul că nu este o specialitate chirurgicală. Dar are câteva particularități pentru că diagnostichează și tratează bolile inimii și ale vaselor de sânge cu ajutorul cateterelor. Este o metodă minim invazivă și este ghidată imagistic pe un aparat care se cheamă angiograf. Ceea ce este specific este că intervenția se face prin intermediul cateterelor. Acestea sunt niște tubulețe, niște tuburi fine, cu un diametru de aproximativ 2 mm, cu diferite forme geometrice, care ne permit să navigăm prin interiorul vaselor până în zona de interes, unde putem să facem intervenția, materialele navigând în interiorul acestor tuburi foarte fine.

Medicul precizează că abordul se realizează prin puncție, mai exact printr-o înțepătură într-o arteră în zona inghinală sau la nivelul brațului, unde diametrul este de aproximativ 2 mm, rareori 3, 4, 5 mm.

Este nevoie de o pregătire temeinică a medicului care trebuie să intre cu aceste catetere?

Este o pregătire care urmează după terminarea rezidențiatului în cardiologie. Practic, pentru specialiștii cardiologi este vorba de o pregătire care durează încă 1-2 ani într-un centru specializat. În acest timp este necesar să fie expus la multe proceduri volum, dar și ca diversitate a procedurilor, pentru că paleta de proceduri din cardiologie intervențională este foarte largă astăzi.

Cardiologia intervențională este folosită atât pentru diagnostic, cât și pentru tratarea pacienților?

Ca diagnostic este ceea ce numim angiografia, în care folosim acele catetere ca să injectăm substanța de contrast și în felul acesta să vizualizăm exact care este problema la nivelul arterelor și a vaselor. Este un diagnostic de mare precizie.

Partea de tratament înseamnă plasarea diferitelor dispozitive prin interiorul acestor catetere, adică stenturi sau valve în ultimii ani. Cel mai adesea, mai ales în urgență, începem cu partea de angiografie și urmează procedura de angioplastie coronariană sau un alt teritoriu vascular prin dilatare cu balon și plasarea unuia sau mai multor stenturi. Există și situații mai complicate când este necesar să ne sfătuim într-o echipă multidisciplinară. Și atunci ne oprim după etapa de diagnostic și dezbatem cazul împreună cu cardiologul clinician, cu chirurgul cardiovascular, în așa fel încât să găsim cea mai bună variantă pentru paicent. Se întâmplă în cazurile complexe, cu afectări în multiple teritorii.

În ce afecțiuni este folosită cardiologia intervențională?

Cea mai frecventă este boala aterosclerotică cu diferite localizări, adică acele situații în care se depune colesterol pe artere, conducând la blocaje. Dacă se întâmplă pe arterele care irigă mușchiul inimii, adică arterele coronare, vorbim de boală numită Cardiopatie Ischemică. Manifestările ei sunt angină pectorală sau infarct miocardic.

Dacă vorbim de alte teritorii vasculare, aceste intervenții le facem la nivelul arterelor carotide, care conduc sângele spre creier, la arterele membrelor - mâini, picioare - în boala arterială periferică sau uneori pe arterele viscerale - artera mezenterică este artera care irigă intestinele, arterele renale. Practic, este o boală generalizată și obstrucțiile pot să apară în orice teritoriu. Dar cel mai frecvent facem la nivelul inimii.

În cazul unui infarct, intervine cardiologul interventionist sau chirurgul cardiac?

Cardiologul intervenționist. Pe vremuri tratamentul în infarct era conservator – se istrau anumite substanțe care să dizolve cheagul de sânge care bloca artera responsabilă de infarct. Chirurgul intervenea foarte rar în situații absolut critice. Nu există nici timpul necesar pentru că, de regulă, artera care este obstruată conduce la moartea celulelor din mușchiul inimii în următoarele 2 ore. Deci nu prea este timp pentru o intervenție chirurgicală, așa că această metodă a fost dezvoltată și cele mai mari beneficii le are pentru pacienții cu infarct în urgențe. Și aici pot să vă spun din experiența personală, când am început aceste proceduri, la sfârșitul anilor ‘90, mortalitatea în infarctul acut era cam de 15, 16 %. După ce am început cardiologie intervențională, a ajuns undeva la 4-5 %, iar astăzi este în jur de 2,5 %. Deci rezultatele în infarct sunt absolut spectaculoase. Ce e important, însă pacientul să ajungă imediat la spital.

Care este fereastra de acțiune în cazul infarctului?

Teoretic este până în 24 de ore, dar beneficiile mari sunt în primele 2 ore. Practic, un pacient care simte o durere în piept, durere care nu cedează în 10-15 minute, ar trebui să cheme salvarea și să fie transportat la un centru de infarct, unde să se intervină. Este important să se întâmple în primele 2 ore. Este rezonabil chiar și până în 6 ore, între 6 și 24 de ore beneficiile sunt marginale sau există anumite situații concrete când unii pacienți mai au circulație colaterală, care poate susține pentru o vreme mușchiul încă viabil și atunci chiar și intervenții mai tardive sunt benefice.

Care sunt beneficiile principale?

Beneficiile sunt în primul rând salvarea vieții, când vorbim despre infarct. Pe de altă parte, cardiologia intervențională a venit în această zonă a pacienților cu boli de inimă pentru a oferi alternativă la chirurgia cardiacă. Întotdeauna s-au căutat metode mai puțin invazive, mai puțin traumatizante și a reușit să rezolve o mare parte din pacienții care înainte beneficiau de operații pe cord deschis. Atunci când comparăm cu chirurgia cardiacă, beneficiile sunt legate de faptul că este o intervenție minim invazivă. Pacienții sunt spitalizați foarte puțini, maximum o zi. Câteodată nici atât, pot să plece acasă după câteva ore. Cel mai adesea nu folosim anestezie generală, ci anestezie locală, strict la locul de puncție. În rest nu doare nimic, recuperarea este practic foarte rapidă și pot să-și înceapă imediat activitatea cotidiana.

Dar pacientul trebuie să aibă grijă și să facă ceea ce numim prevenție secundară. El trebuie să respecte niște măsuri pe care ar fi fost bine să le respecte și înainte de a ajunge la o astfel de intervenție. După intervenție, pacienții devin mult mai conștiincioși, adică dacă până la intervenție nu s-au lăsat de fumat, deși medicul le-a spus în mod repetat să nu mai fumeze, după intervenție marea majoritate, reușesc să se lase de fumat. La fel când vorbim despre alimentația sănătoasă sau despre sport. Mulți se apucă de sport după astfel de intervenții și practic iau toate aceste măsuri privind corectarea stilului de viață.

A scăzut vârsta la care apar problemele cardiovasculare?

Da, vârsta a scăzut continuu. Eu practic cardiologie intervențională de aproape 30 de ani și ceea ce vedeam mai demult la vârstnici astăzi vedem la indivizi tot mai tineri, adică astăzi poate să se prezinte cu infarct acut chiar și tineri de 20 și ceva de ani.

Există contraindicații în cardiologia intervențională?

Contraindicații nu prea există. Aș spune mai degrabă niște limitări. De ce nu vorbim de contraindicații? Pentru că aceste proceduri le facem în situații care sunt grave și sunt urgențe. Dar, bineînțeles, câteva limitări există. De exemplu, pacienții cu anemie severă, pacienți care nu au abord - care au toate vasele obstruate la mâini, la picioare și practic, nu ai pe unde să introduci cateterele, pacienți cu boală severă de rinichi, pentru că folosim substanță de contrast care poate să fie toxică și să agraveze boala de rinichi.

Dar câteodată lucrurile acestea trebuie asumate, dacă este o problemă de viață și de moarte, chiar cu riscul de a agrava boala de rinichi, să spunem că poate, după procedură, va fi nevoie de dializă. Uneori aceasta este preferabilă față de riscul imediat de deces.

Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.