Prescripția justiției. Corupți dovediți lăsați liberi și magistrați cu diurne de 30.000 euro pentru naveta Ilfov-București
„Justiția, pe apucate - Partea a III-a”. Drepturile și beneficiile magistraților sunt normale atâta timp cât, în urma actului de justiție, rămâne o societate stabilă și sigură.
În același timp, lipsa de transparență în comunicare și modul în care s-au câștigat anumite foloase materiale pentru o parte a magistraților ridică semne de întrebare din partea cetățenilor.
Cazuri cum sunt cele de la Bihor sunt simptomatice și pot arunca o pată nemeritată pe oamenii justiției. Schimbarea procurorului sau a judecătorului în timpul actelor de urmărire penală sau al procesului se întâmplă frecvent în România.
Există o hotărâre CEDO care obligă magistrații români să țină cont de principiul nemijlocirii. Judecătorul din dosarele penale care dă sentința trebuie să treacă prin probele esențiale.
Florin Strețeanu: „Noi am trecut în extrema cealaltă, Curtea nu a spus că trebuie să reluăm de la zero și să îi istrăm absolut tot. Și asta e clar că sunt situații în care s-a reluat de la zero, de trei ori, de patru ori”.
Așa cum s-a întâmplat și în cazul de la Bihor, schimbarea judecătorului duce la rejudecarea faptei, iar aceste întârzieri produc frustrare.
Cezar Filip: „Bineînțeles că e și o problemă de prioritizare aici, pentru că… Sunt dosare mai importante, sunt dosare cu o atenție publică mai accentuată”.
Un război mut între politic și justiție a dus la schimbări legislative dăunătoare unor procese normale. Calitatea legislației este des invocată în lista hibelor din justiția românească.
Alex Florența: „Demotivare în momentul de față în rândul categoriei profesionale a procurorilor suficient de accentuată… Trimit un dosar pe baza unei paradigme, jurisprudență, juris poziționale, iar mă trezesc după un an de zile, în timp ce el se judecă, se schimbă”.
Schimbări legislative care nu au avut studii de impact în societate și au părut că urmăresc mai mult să favorizeze infractorul și să destabilizeze sistemul de justiție.
Laura Ștefan: „Foarte rar legiuitorul se gândește la consecințele pe care aceste modificări legislative le produc pentru dosarele în curs”.
Percepția românilor asupra justiției: Există doar pentru a proteja corupții
Daniel Nițu este profesor la Facultatea de Drept din Cluj și formator pentru magistrați și avocați în zona penală.
Daniel Nițu: „Noi vedem inculpatul în luptă, este un raport pe verticală cu statul – ce puternic e statul versus inculpatul – când, de multe ori, este în realitate inversat: inculpatul, apărat de o echipă multidisciplinară de case de avocatură, iar statul, reprezentat de un procuror care are patru polițiști pe care îi împarte cu alți șapte”.
Nu doar avocații au venit în sprijinul presupusilor făptași.
În urma deciziilor CCR și ICCJ privind prescripția, dosare penale cu un prejudiciu total de 200 de milioane de euro au fost închise în ultimii doi ani de DNA.
La ”România, te iubesc” am arătat pe larg efectele negative ale acestor hotărâri, printre acestea – repunerea în funcție și primirea salariilor retroactive pentru magistrați condamnați în primă instanță.
Judecătorul Daniel Grădinaru, fost președinte CSM: „Aici, noi trebuie să vedem… Noi, CSM-ul, după ce a rămas o hotărâre de necondamnare – așa scrie în lege și în statut –, trebuie să îl repunem în funcție. Aici este o situație care trebuie analizată: dacă se impune o modificare legislativă, să se facă… CSM-ul nu putea. Nu putea Inspecția Judiciară. Luarea de mită nu era o faptă pentru excluderea din magistratură… În primul rând, e prescrisă fapta”.
În 247 de dosare DNA s-au dispus soluții de încetare a procesului penal pentru 701 inculpați.
Într-un studiu recent privind starea de spirit și așteptările românilor, realizat de IRES la cererea Fundației Konrad Adenauer, „sistemul de justiție este perceput ca fiind profund disfuncțional și inechitabil, servind adesea pentru a proteja corupții – cu condiția să aibă legăturile politice potrivite”.
O decizie din ianuarie 2025 a Înaltei Curți schimbă iar cursul prescripției în cazul luării de mită.
Florin Strețeanu: „Am mai întâi o pretindere sau o primă primire și apoi acte succesive de primire, adică de luare de mită. Termenul de prescripție începe să curgă de la momentul primului act care realizează tipicitatea. Știți care constituie infracțiune? Ceea ce, din perspectiva mea, este… discutabil. De ce? Pentru că, practic, ajungem să item că fapta se prescrie concomitent cu săvârșirea ei, adică, dacă eu iau mită pe toată perioada termenului de prescripție, asta este… La sfârșit am rămas și cu mita, și cu fapta prescrisă”.
Cine scapă? Cel mai cunoscut caz este cel al lui Marian Vanghelie, politicianul trimis în judecată pentru șpăgi de 30 de milioane de euro. Deși a fost condamnat în primă instanță la 11 ani de închisoare pentru cea mai mare mită din istoria DNA, controversatul personaj poate să stea liniștit. Justiția, în cazul lui, nu a funcționat.
În total, peste 10.000 de dosare au fost închise în urma schimbărilor de jurisprudență. Bani din bugetul statului aruncați și muncă în zadar. Am solicitat un interviu președintei Înaltei Curți, dar am fost refuzați.
Protejarea magistraților care săvârșesc fapte penale este un alt motiv de suspiciune din partea societății: înființarea unei secții de investigare a infracțiunilor comise în justiție – SIIJ, cu rezultate nule.
Claudiu Sandu: „Structura specializată din DNA avea o activitate intensă în combaterea infracțiunilor din justiție, a infracțiunilor de corupție. Să spui că peste noapte au dispărut infracțiunile din justiție este un nonsens, ar fi un miracol nemaivăzut în istorie”.
Până în 2018, corupția din sistem era anchetată de DNA. 118 procurori și judecători au fost trimiși în judecată și condamnați.
Marius Ionuț Voineag: „Legislativ, noi nu avem ce să facem. Nu pot să fac comentarii pe subiectul ăsta, însă sper că Parchetul General va livra la nivelul așteptărilor”.
Caz unic în istorie, posibil doar în România: Corupția din rândul magistraților a dispărut complet
Astăzi, toate faptele comise de magistrați sunt anchetate de o secție a Parchetului General. În 2023 au fost doi inculpați trimiși în judecată. În 2024, patru inculpați. Niciunul pentru fapte de corupție.
Laura Ștefan: „Prin ce miracol, după mutarea competenței la secția specială, corupția judiciară a dispărut cu totul din peisajul românesc? Nu mai avem niciun fel de anchetă”.
Laura Ștefan: „Gândirea acestui mecanism de combatere a generat zero rezultate, a generat impunitate în sistemul judiciar. Impunitate care, la rândul ei, creează o autocenzură și din partea procurorilor care vor să-și facă treaba”.
Alexa Florența: „Această secție acum e un serviciu în cadrul Parchetului General. Se lovește, în momentul de față, de o problemă acută de personal. De ce? Pentru că procedura prin care un procuror poate activa în această secție presupune o desemnare specială. Iar această desemnare este, din punctul meu de vedere, destul de greoaie”.
În fapt, CSM-ul nu selectează procurori care să ancheteze magistrați, și asta creează un vid în anchetele penale, lipsă de încredere și bani pierduți.
Combaterea evaziunii fiscale a fost una dintre zonele șubrezite prin deciziile Guvernului și Parlamentului.
Daniel Nițu: „Haos generalizat în evaziunea fiscală și, exact ceea ce își propunea să combată mai bine, au făcut praf”.
Claudiu Sandu: „Degeaba îți propui să combati evaziunea fiscală atunci când viitorul ministru dă o lege în sensul dezincriminării acestei infracțiuni. Evaziunea fiscală este un furt de neam prost! Îți fură viitorul! Fără banii pentru spitale, școlile copiilor noștri… Momentul în care vii cu măsuri relaxate, prin care pretinzi că ai o viziune asupra felului de recuperare a banilor și de nepedepsire a infractorilor, intră în contradicție cu însăși esența legii penale, unde pedeapsa este fundamentală”.
Numărul de rechizitorii pentru evaziune fiscală și spălare de bani este din ce în ce mai scăzut în țara care stă pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea de TVA și pe primul la evaziune fiscală.
Claudiu Sandu: „Situația este și mai proastă, pentru că legea a fost modificată în sensul de a acorda un rol insignifiant urmăririi penale, lăsând mai multă putere ANAF. Practic, ANAF este cel care trebuie să constate, să aprecieze, să medieze. Și, dacă în șase luni de zile nu ajunge la o înțelegere cu cel investigat, apare problema: care este diferența între un contribuabil de bună credință, care nu-și poate plăti dările din diferite cauze – inclusiv o criză economică, un incident comercial, o țeapă –, și un evazionist care este, de fapt, un hoț? Nu putem trata la fel un comerciant de bună credință și un infractor”.
Deși am solicitat un interviu și pe acest subiect, de la DIICOT am primit refuz. Atribuțiile direcției sunt de combatere a evaziunii fiscale peste 10 milioane de lei în cazurile de grupuri infracționale organizate.
Tot de la DIICOT am fi vrut să aflăm modul în care au fost scăpați frații Andrew și Tristan Tate, într-un dosar care arată slăbiciunea statului român prin organele penale.
Justiția din Namibia și Botswana, mai corectă decât cea din România
Neîncrederea în justiție este cauzată în parte de cazuri sensibile de corupție la nivel înalt și de unele probleme în ceea ce privește transparența decidenților din sistem, care se ascund după funcții.
Am solicitat un interviu ministrului, dar s-a îmbolnăvit de Covid. A doua zi însă, la bilanțul DIICOT, unde presa nu a fost invitată, apare, aparent sănătos... ministrul Justiției.
Am revenit la consilierul ministrului Justiției pentru interviul agreat.
Consilier ministrul Justiției: „Ați văzut că își mai trăgea nasul”.
N-am mai primit niciun răspuns solicitării noastre...
Indicele de percepție al corupției situează România în clasament pe locul 65 din 180, după țări ca Namibia, Rwanda sau Botswana.
Marius Ionuț Voineag: „Eu cred că am trecut peste un an suficient de complicat, cu 4 campanii electorale, și subiectul principal de promovare a unora a vizat corupția-anticorupția. Dosarele mari pe care noi le-am livrat anul trecut ne-au ajutat să ținem o linie constantă, e un semi-succes. De foarte multe ori cetățeanul se lovește de mica corupție, de sumele mici. Când toate lucrurile vor reporni și se va lucra integrat pe toată povestea la dosarele de mică corupție, de care nu ar trebui să se ocupe DNA, vom avea și o creștere a indicelui de percepție”.
În Uniunea Europeană, doar cetățenii din Bulgaria și Ungaria consideră că nivelul corupției la ei este mai ridicat, și asta din cauza problemelor legate de statul de drept.
Un alt dosar care a ridicat semne de întrebare a fost cel al fostului primar de la Sectorul 1 – Tudorache. Deși nu putea justifica mari sume de bani sau chiar bijuterii – diamante, politicianul s-a ales cu o condamnare de 3 ani cu suspendare. Bijuteriile de 2 milioane de euro, cu proveniență incertă, i-au fost returnate.
Florin Strețeanu: „În momentul în care a existat o faptă de corupție, care, între noi fie vorba, nu știu, era vorba de 257.000 RON, chiar 100 RON, adică să ne înțelegem… Dar și constat că persoana are aceste bunuri, n-ar fi fost un probatoriu foarte complicat de istrat pentru a-i convinge pe judecători că, într-adevăr, acele bunuri provin din fapte de natură infracțională și asta era suficient pentru a dispune confiscarea, confiscarea extinsă”.
Este normal ca magistrații să facă parte din familia ocupațională a bugetarilor cei mai bine remunerați, dar poate ar trebui răsplătită munca, nu postul.
„Indici de performanță nu există în întreg sectorul bugetar, avem salarizare în funcție de grad, gradație de vechime”.
Fără eficiență și rezultate, dar cu bonusuri de șmecheri. Pentru că pot
La nivelul lanțului de justiție românesc nu există indici de eficiență și eficacitate reflectați în plata magistraților.
Reporter: „Sunt procurori care au încărcare foarte mică sau nu fac niciun rechizitoriu pe an. E o întrebare… Sunt plătiți toți la fel, nu?" . ERATĂ: ÎN FORMA INIȚIALĂ A ARTICOLULUI, ÎNTREBAREA REPORTERULUI A FOST ATRIBUITĂ ERONAT CA FIIND UN RĂSPUNS AL PROCURORULUI GENERAL AL ROMÂNIEI.
Alex Florența: "Bun, aici e destul de dificil de făcut o schimbare în momentul de față, pentru că nu avem niște criterii legale prin care să poți norma activitatea”.
O contribuție la inechitatea din sistem a avut și efervescența promovărilor pe loc la procurori și judecători. Mai mult de o treime dintre magistrați au grade de instanță superioare, salariu pe măsura acestuia, dar atribuții și responsabilități mici.
Claudiu Sandu: „Este procedura care a fost bună de a distruge sistemul judiciar, pentru că este o boală atipică în existența în sistemele de drept. Procurori într-un partid mic pot să ajungă la cel mai înalt grad ierarhic, să aibă cel mai mare salariu, cu activitate foarte redusă”.
Jurnaliștii de la Rise Project au arătat cum multe persoane de la nivelul conducerii justiției și-au arogat, prin interpretarea legii, mărirea veniturilor cu bani nemunciți – diurne.
Banii care ar fi trebuit să fie un stimulent pentru a acoperi locurile neatractive din magistratură s-au transformat într-un bonus pentru șmecheri.
Strigător la cer este atunci când oamenii cei mai bine plătiți din instituțiile statului român și-au dat diurne de 2% din salariul brut pe zi, adică 30.000 de euro brut de persoană. Și asta unora care fac naveta din Ploiești sau Ilfov.
Cezar Filip : „Este acordat atunci când ești detașat sau delegat în afara localității de domiciliu. Geografia Bucureștiului așa arată: dacă locuiești în suburbie, înseamnă că ești istrativ-teritorial în alt județ”.
Reporter: „Din altă parte, magistrații sunt în societate, trebuie să te raportezi și la societatea din care ești. Se mai dau medicamente în Parchetul General? ERATĂ: ÎN FORMA INIȚIALĂ A ARTICOLULUI, ÎNTREBAREA REPORTERULUI A FOST ATRIBUITĂ ERONAT CA FIIND UN RĂSPUNS AL PROCURORULUI GENERAL AL ROMÂNIEI.
Alex Florența: "Nu, nivelul este foarte scăzut, cifrele vi le pot da oricând...
Reporter: Dar se mai dau...
Alex Florența: Păi este o legislație,dar nu pentru magistrați...
Reporter: Ați văzut ce iureș a fost la CCR...
Alex Florența: Nu știu și nici nu intru în discuții...Repet, e o legislație care se aplică multor categorii profesionale, nu e a magistraților.
Reporter: Deci, se dau medicamente. Diurnele... s-a creat așa: - diurniștii din magistratură.
Alex Florența: Da, pentru că sistemul a fost până la urma urmelor incorect gestionat.
Reporter: „ Am văzut populat Ministerul Justiției, Parchetul General și Inspecția Judiciară sau CSM-ul cu diurniști.
Alex Florența: Parchetul General nu aveți de unde să îl aveți populat... Noi suntem o structură operativă și, din nou, e nevoie ca pe anumite poziții să poți veni în momentul de față cu anumite persoane care să ocupe acele poziții, dacă nu se poate prin alte proceduri de transfer.
Procurorii de la DNA și DIICOT primeau bonusuri pentru expunerea în activitate. Colegii din sistem s-au simțit discriminați și și-au dat prin instanțe aceleași drepturi.
Laura Ștefan: „România nu este o excepție la nivel internațional. Aceste structuri specializate primesc, în general, un bonus care să motiveze procurorii să meargă către respectivele structuri. Doar că în România rezultatul a fost acest val de procese, care s-au finalizat prin acordarea și generalizarea sporului către magistrați în întregul sistem”.
Salarii mărite după bunul plac și pensionări în floarea vârstei
Secția specială SIIJ, care nu a rezolvat nimic în latura penală, a venit și ea cu un spor de 42% în salariu, câștigat ulterior de foarte mulți magistrați care au considerat că… merită.
Alex Florența: „O legislație negândită suficient de bine la momentul în care a fost adoptată și care a permis acest gen de litigii – și nu doar pentru tagma profesională a procurorilor și judecătorilor”.
S-a ajuns la o spirală a proceselor, în care magistrații au câștigat drepturi salariale incredibile, sfidând bugetul și societatea.
Laura Ștefan: „Cel mai îngrijorător este acest mecanism de autoreglare a salariilor prin decizii judecătorești. Practic, avem acest mecanism de litigii în lanț, de bulgăre de zăpadă, care nu se mai oprește de peste 20 de ani”.
Un beneficiu primit de magistrații din România de la politicieni a fost vârsta de pensionare de 25 de ani vechime. S-a ajuns la anomalii prin care o mulțime de practicieni ai justiției s-au pensionat la 48-49 de ani.
Daniel Nițu: „Dincolo de aspectul financiar, care și el a avut un dezechilibru ce, în timp, ne va face probleme și mai mari, vârsta de pensionare e dureroasă pentru sistemul judiciar. Pleacă din sistem oameni la 50 de ani care… Pe orice manual de biologie, de psihiatrie, atunci de fapt ești în maturitatea intelectuală”.
Pensia medie a unui magistrat este cea mai mare în categoria pensiilor care nu au legătură cu contributivitatea, peste 25.000 de lei pe lună.
Florin Strețeanu: „Problema este vârsta la care se pensionează...Și e greu de găsit alte exemple în Uniunea Europeană de oameni care se pensionează la 48 de ani”.
Alex Florența: „Problema e cu aceste fluxuri de legislație, de care tot am vorbit, inclusiv astăzi, și care generează aceste șocuri sistemice. La un astfel de șoc sistemic, evident că unii dintre colegii care au avut la momentul respectiv posibilitatea să atârne roba în cui au făcut-o”.
Durata mare a dosarelor, presiuni politice, impunitate, un sistem vulnerabilizat și amorțit cu bani conturează imaginea, uneori deformată, a magistraturii.
Procurorii și judecătorii trebuie să vegheze la stabilitatea democrației și să dea un sentiment de siguranță în fața legii. Justiția nu trebuie făcută pe apucate.
