Presiunea imobiliară se mută pe plajele sălbatice din Delta Dunării. Aproape toate terenurile din Corbu și Vadu sunt private

Acum presiunea imobiliară se mută spre plajele sălbatice din Delta Dunării. Şi spre staţiunile din sud. În Neptun s-a aprobat recent construcția de blocuri de 17 etaje. Mergem mai întâi în Grindul Chituc, unde sute de hectare din plajele sălbatice din Deltă au fost retrocedate şi lotizate. Unele au ajuns la apropiaţi ai dictatorului sirian Bashar al Assad.

Litoralul românesc are o lungime de 245 de kilometri. Porneşte de la Sulina în nord şi ajunge până la Vama Veche în sud. De zeci de ani parcelele din apropierea țărmului, unde milioane de români își fac concediile, au devenit o uriașă miză imobiliară. Retrocedările, tranzacțiile cu terenuri și dezvoltările imobiliare haotice, unele dintre ele făcute la limita sau cu încălcarea legii au compromis stațiuni precum Mamaia sau Năvodari. Iar acum presiunea imobiliară s-a mutat fie în sud, spre staţiuni precum Neptun, Olimp, Jupiter sau Saturn, fie în nord în Rezervaţia Deltei Dunării.

De zeci de ani, pe Grindul Chituc se duce o luptă aprigă între om şi natură. Zona este de o frumuseţe uluitoare. Este unică în Europa. O bucată de pământ cu natură sălbatică intre lacul Sinoie şi Marea Neagră.

Grindul Chituc are o suprafaţă de aproximativ 6.000 de hectare. De aproape 7 ori mai mult decât suprafaţa cumulată a staţiunilor Mamaia şi Năvodari.

În timpul regimului comunist, autorităţile puseseră ochii pe nisip şi începă să-l exploateze deoarece conţine metale rare. Grindul a fost însă salvat imediat după revoluţie când a intrat în Delta Dunării şi sub protecţia UNESCO. Câţiva ani mai târziu a început o luptă teribilă pe terenuri. Iar unii dintre cei mai influenţi oameni din zonă, dar şi din restul României au pus mâna pe cele mai bune terenuri cu ieşire la mare.

Puțini știu că aproape toate terenurile din dreptul plajelor Corbu şi Vadu, ultimele zone sălbatice de pe litoral unde se poate ajunge cu maşina, sunt deja în proprietate privată. Sunt parcelate și lotizate până la suprafeţe de 500 de metri pătraţi. Terenurile sunt însă în Rezervația Biosferei Deltei Dunării și din acest motiv zona a fost protejată până acum de betoane.

În 2020 un dezvoltator a încercat marea cu degetul şi a început să toarene betoane pe plajă Corbu. Şantierele au fost oprite în urmă mai multor investigaţii de presă, inclusiv la „Romania, te iubesc”, iar acum se duce o luptă în instanţă între autorităţi şi dezvoltator pentru demolarea clădirilor şi anularea certificatelor şi autorizaţiilor de construire. Primarul din Corbu spune că mulţi dezvoltatorii interesaţi de Grind aşteaptă deznodământul acestor procese.

Interesant este că din 2020, când au început să lucrările pe plajă de la Corbu, pe internet au început să apară din ce în ce mai multe anunţuri cu terenuri de vânzare pe Grindul Chituc. Se fac tranzacţii la sume uriaşe. Am sunat un agent imobiliar pentru un teren scos la 1,7 milioane de euro.

Reporter: „Aveţi un teren pe imobiliare, la Vadu, de vânzare”.

Agent imobiliar: „Nu mai este, s-a vândut acela”.

Toţi agenții imobiliari pe care i-am sunat spun că în prezent nu se poate construi, însă unii dintre ei se aşteaptă ca pe viitor să se dea undă verde.

Agent imobiliar: „Pot să vă dau până la 60 de hectare în primul rând; la apă”.

Reporter: Există vreo perspectivă pentru ele?

Agent imobiliar: „Ca peste tot. Cea mai apropiată paralelă pe care putem să o facem e cea cu Mamaia nord. Acum 15-16 ani de zile în urmă mă rugam de clienţi "Cumpăraţi la Mamaia Nord!"

Potrivit legii Deltei Dunării, terenurile din rezervaţie, cu mici excepţii, ar trebui să fie în proprietatea publică a statului român.

Pe Grind însă, în urma unui val de retrocedări şi vânzări dubioase din anii 2000, peste 1.000 de hectare cu ieşire la mare, situate de-a lungul plajei Sălbatice Vadu au ajuns în proprietatea unor privaţi. Primarii din Corbu şi Săcele, două comune vecine pe teritoriul cărora se află Grindul Chituc, au cerut în anii 2000 terenuri pe Grind de la Agenţia Domeniilor Statului pe care apoi l-au pus în posesie.

Vasile Lumânare este din 2020 primar în Corbu. Retrocedările au fost făcute pe mandatele dinaintea sa.

Vasile Lumînare, primarul comunei Corbu: „Din punctul meu de vedere cred că totul a fost prevăzut”.

Reporter: În ce sens?

Vasile Lumînare, primarul comunei Corbu: „Au gândit în viitor că probabil mai devreme sau mai târziu zona se va deschide şi va fi de interes”.

Reporter: Deci a fost cu dedicaţie?

Vasile Lumînare, primarul comunei Corbu: „Nu ştiu dacă chiar cu dedicaţie, dar au prevăzut-o ca pe o afecere imobiliară”.

Mecanimul a fost următorul. Apăreau moştenitori ale căror familii aveau terenuri confiscate de comunişti departe de plajă, chiar şi în alte localităţi. Samsarii le cumpărau drepturile litigioase, iar cele două primarii le dădeau în compensare parcele la malul mării pe care apoi samsarii le revindeau altor oameni de afaceri. Ion Oprea este primar în Săcele din 2004 şi a făcut o parte din retrocedări.

Ion Oprea, primarul comunei Săcele: „Nu spune undeva să retrocedezi pe vechiul amplasament”.

Reporter: Dar ei unde aveau terenuri?

Ion Oprea, primarul comunei Săcele: „Mai contează? Domne, dar asta e altă discuţie, cineva trebuie să fie şi acolo, nu? Mai contează cine e? Dacă e ilegal să demonstreze, cine vrea”.

Retrocedările din Corbu şi Săcele au făcut obiectul mai multor controale ale procurorilor şi inspectorilor curţii de conturi.

Ion Oprea, primarul comunei Săcele: „S-au luat drepturi litigoase, doar nu e o noutate, ce, vă învăţ eu? Dar nu e ilegal în România”.

Reporter: Drepturile, litigioase, bine, la limită.

Ion Oprea, primarul comunei Săcele: „La limită, ne-a chemat, domne, păi ce, spuneţi că nu sunt şi aia am consecinţele. Dar eu am pus puţin, eu am pus vreo 300 de hectare în 2000”.

Printre proprietarii actuali cu zeci de hectare este şi familia dezvoltarului Lucian Orban. O firmă în care el era acţionar a iniţiat puz-ul în baza căruia s-au ridicat construcţiile de pe plajă Corbu. În aceeaşi zonă îl găsim cu multe hectare şi pe Hristu Uzun, şeful Apelor Romane Dobrogea Litoral, cel care a semnat unul dintre avizele care au permis construcţiile de la Corbu. De ani de zile primarul se chinuie să bage terenurile în intravilan printr-un plan urbanisitic general. A comandat un studiu de impact asupra mediului de la aceasi firma care a spus că la Corbu zonele protejate nu vor fi grav afectate de betoane.

Ion Oprea, primarul comunei Săcele: „Vreţi să îmi spuneţi mie că acolo e biodiversitate?”

Reporter: Da.

Ion Oprea, primarul comunei Săcele: „Haha, ce dracu”.

Reporter: Nu este?

Ion Oprea, primarul comunei Săcele: „Hai domne ,ce dracu', acolo pe timpul comunismului erau şantiere. Păi până unde vrea să ajungă cu biodiversitatea asta, până la Constanța, nu?”

Goană după terenuri a fost atât de mare încât în comuna vecină, la Corbu, pe mandatul fostului primar Marian Gălbinașu, s-au retrocedat în Grindul Chituc inclusiv terenuri care aparţineau de drept Bazei Militare de la Capu Midia. Acolo se antrenează soldaţi NATO şi se află sisteme strategice de apărare antiaeriană. Ministerul Apărării s-a trezit în 2008 că jumătate din bază nu mai este a lor şi de atunci se luptă în instanţă să recupereze parcelă cu parcelă.

În total sunt 620 de hectare din proprietatea publică a statului în istrarea MApN. Cam 320 de hectare erau afectate de diferite litigii imobiliare ca urmare a statului ca autorităţile locale emiseseră diferite hotărâri de consiliu local şi titluri de proprietate în favoarea unor terţi.

Potrivit unei investigaţii Rise Project, peste 100 din cele 320 de hectare retrocedate pe teritoriul bazei MApN, strategică pentru apărarea ţării, au ajuns în posesia unor firme deţinute de apropiaţi ai dictatorului Sirian Bashar Al Assad.

Este un demers complex, s-a reuşit până acum cam pentru 190 de hectare să se obţină decizii favorabile în instanţă. Retrocedările ilegale făcute în anii 2000 de primăria Corbu se întorc acum că un bumerang împotriva aceleaşi primarii. Cei care îşi pierd terenurile din bază militară îi dau acum în judecată ca să primească despăgubiri.

Reporter: Cine va achita suma aia de bani către ei?

Vasile Halici, viceprimarul comunei Corbu: „Suma respectivă noi o înaintam către prefectură”.

Reporter: Deci din bugetul de stat?

Vasile Halici, viceprimarul comunei Corbu: „Din bugetul de stat, nu din bugetul local al Primăriei Corbu”.