Portul Constanța este sub asediu economic. „Realitatea arată chiar mai rău decât ceea ce se auzea în spațiul public”

Sute de milioane de euro s-au investit în ultima perioadă, și alte câteva sute de milioane de euro sunt pe cale să fie cheltuite într-o transformare care ar putea să ne aducă multe beneficii. Însă rechini economici stau la pândă, urmărind contractele grase, de multe ori pe lângă lege. Portul Constanța, principala poarta comercială a României, este sub asediu economic.

24 februarie 2025. Peste 40 de percheziţii în Constanța, la istraţia portului, la diverse sedii de firme şi locuinţe.

Cosmin Savu: „Agitaţie şi în această dimineaţă la istrația Porturilor Constanța. Au fost vizaţi funcţionari ai istraţiei Porturilor Constanta, oameni de afaceri cunoscuţi la malul mării, dar şi influenţi politicieni.”

Marius Voineag, procuror-șef DNA: „N-am realizat nici noi amploarea până nu am intrat efectiv cu dosarul în lucru la acest nivel, dar realitatea arată chiar mai rău decât ceea ce se auzea în spațiul public.”

Cunoscută ca o zonă evazionistă şi de contrabandă, zona portului Constanța a fost tot timpul expusă corupţiei. Practici rămase parcă de pe vremea otomanilor, perpetuate în timp: de la activităţi ilicite mărunte, la afaceri cu miză mare care pot influenţa chiar deciziile naţionale.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: „Acum se arată într-o zonă de reconstrucție pentru Ucraina. Constanța trebuie să devină principalul hub logistic. Trebuie să beneficieze de toate facilitățile.”

După izbucnirea războiului în Ucraina, brusc, autorităţile au realizat importanța infrastructurii din Constanța - fie că e vorba despre căi ferate, drumuri, dar mai ales accesibilitatea şi funcţionalitatea danelor din port.

Sute de milioane de euro s-au investit sau sunt pe cale să se investească în terminalele portuare românești. Iar banii aceştia sunt o miză.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: „Maxim două luni de acum încolo vor fi semnate contracte de aproape jumătate de miliard de euro. Proiecte care înseamnă infrastructură rutieră, lărgire la 4 benzi pe diverse căi de acces, care înseamnă dragaj. Înseamnă investiții în rețeaua de energie electrică, care înseamnă investiții în apă canal sunt proiecte de aproximativ 500 de milioane, de aproape 500 de milioane de euro și în pregătire avem proiecte de alte 300 de milioane de euro.”

Mihai Teodorescu este astăzi directorul general al Companiei Naţionale istraţia Porturilor Maritime Constanța.

Reporter: „Cum ați fost dumneavoastră selectat, v-a propus cineva anume?”

Mihai Teodorescu, director general CNAPM: „Nu, este o grupare economică. Cum a propus președintele consiliului de istrație, el fiind și președintele grupului din consiliul de istrație.”

Cristian Andrei Leonte, jurnalist Info Sud-Est: „35 de ani în portul Constanța au fost 21 de directori. Odată cu schimbarea politică de la nivel central, la nivel local se schimbă și automat și directorul în port și asta ne poate arăta imaginea influenței politicului în portul Constanța și interesul acestor oameni a politicienilor și a firmelor de a avea controlul asupra conducerii portului Constanța.”

Apropiat al cuplului Vicol-Ciorbă, Teodorescu a fost împins la conducerea portului de la Bucureşti. A condus Direcţia Transporturi din primăria capitalei, dar şi Compania Municipală Eco-Igienizare în epoca Firea.

Mihai Teodorescu, director general CNAPM: „Știți că de-a lungul timpului s-a speculat gruparea Vicol-Ciorbă. E o discuție tot timpul în Constanța. Sunt foarte multe discuții, eu n-aș vrea ca lucrurile, dintr-un fapt, să intre sau să interacționeze cu un lucru profesional, tehnic.”

Pare că a fost trimis în portul Constanța să facă igienizare.

Mihai Teodorescu, director general CNAPM: „Legende și zvonuri sunt multe, dar acuma eu nu pot să vorbesc sub nicio formă, nu s-a dus plicul. Cu bani, eu nu pot să vorbesc sub nicio formă de o anchetă în curs.”

Reporter: „Câți funcționari sunt implicați în povestea asta?”

Mihai Teodorescu, director general CNAPM: „Sunt destul de mulți funcționari implicați. Pot să vă spun că. Din 2022 încoace în mandatul actualului ministru al Transporturilor s-au făcut mai multe controale ale corpului de control ale ministrului ale Corpului de control ale primului-ministru, care au întocmit niște rapoarte care au fost înaintate organelor de cercetare abilitate. Avem și noi colegi care în acest moment fac parte dintr-un dosar, au măsuri de control judiciar pe care noi le vom respecta întocmai.”

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: „Ca să facem și să vină investiții majore. Portul Constanța are nevoie de un mediu corect istrație corect care să nu intre în chestiuni, așa cum le-am văzut.”

Jumătate din conducerea istraţiei porturilor maritime este cercetată penal.

Dosarul care vizează zeci de acte de corupţie a fost deschis de structura centrală a DNA.

Marius Voineag, procuror-șef DNA: „Miza era obținerea unor contracte care sar de 300 de milioane de euro. Adică e clar că au fost foarte mulți bani. Infracțiunile de corupție ar fi alterat legalitatea unor contracte de valori foarte mari.”

Marius Voineag, procuror-șef DNA: „Portul Constanța este o infrastructură critică a statului român și un dosar extraordinar de muncit de către procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Structura Centrală. E un dosar care nu lasă sub nicio formă nici o dilemă în ceea ce privește probațiunea e extraordinar de clar din punctul nostru de vedere se află în urmărire penală. În continuare suntem cu măsuri preventive în curs. Dar a fost o provocare pentru noi, având în vedere faptul că la Constanța întotdeauna au existat discuții legate de eficiența noastră ca direcția națională anticorupție în combaterea. Infracțiunilor de nivel mare în legătură cu portul.”

În urmă cu aproape un an, câţiva investigatori sub acoperire au fost infiltraţi în istraţia portului şi între oamenii de afaceri din zona.

Marius Voineag, procuror-șef DNA: „Dosarele mari le poți face doar prin utilizarea unor modalități de investigare complexe. A fost cu scenarii, cu lucruri pe care noi le-am pregătit minuțios, în așa fel încât să nu avem nici o formă de provocare în cauza asta. Practic, noi am așezat un tablou și așteptam să intre oameni în cadrul. A fost o chestiune de răbdare a procurorilor de caz.”

Marius Voineag, procuror-șef DNA: „La un moment dat am fost secătuit și de tot ceea ce a însemnat tehnică și resursele noastre de la compartimentul tehnic a fost o situație neașteptată, în condițiile în care noi ne-am îmbunătățit foarte mult compartimentul tehnic. Serviciul tehnic anul trecut, dar a trebuit să fim prezenți în atât de multe locuri simultan. N-aș intra foarte mult în detaliile cauzei. Însă realitatea e că am avut situații în care am fost și la primele de vot. Adică oamenii DNA-ului au primit promisiuni sau șpăgi. Conform legii, adică să putem proba infracțiunile. Ne-a ajutat faptul că am avut investigatori care erau în mijlocul operațiunilor.”

Palierele au fost diferite. Funcţionari, oameni de afaceri, oameni de partid.

Marius Voineag, procuror-șef DNA: „E un mix, practic e un melanj, aici nu se poate să ai funcționari corupți fără corupător. Am avut succesul să prindem oameni care gestionau operațiunile de zeci de ani erau cei care dădeau cursul fixau prețurile, aveau cotele pe corupție, câteva procente din valoarea contractelor și așa mai departe.”

Marius Voineag, procuror-șef DNA: „Esență, sunt infracțiuni de corupție și aici și lucrurile stau mai mai complicat. Am pus sechestre pentru că e vorba de produse infracționale. Infracțiunea de corupție generează produsul infracțional în sine. Și ne-am dus cu sechestre cât am putut de sus. În cauza asta avem cam peste 6 milioane de euro pentru mită. Infracțiuni de luare de mită, sume promise avem deja undeva la 350.000 de euro, bani care au fost încasați.”