Pârtii de schi construite pentru ambiţiile politicienilor. Proiectele Elenei Udrea, teren minat

Nu sunt puţine investiţiile făcute doar de dragul de a mai "sifona" nişte bani sau a satisface orgoliile câte unui primar incompetent.

Într-un sat de oieri, la Jina, la Sibiu, judeţul de baştină al noului ministru al turismului s-a deschis acum trei ani o pârtie în care s-au investit aproape 12 milioane de lei -un teleschi, două tunuri de zăpadă performante şi un ratrack pentru bătut zăpadă. Au o singură problemă, din cauza climei, la Jina, între cele două dealuri nu prea e zăpadă decât în iernile foarte grele. Aşa că pârtia înghite bani în loc să fie rentabilă.

Primarul actual da neputincios din umeri. "S-ar fi putut face şcoli, drumuri. Dar a aşa a fost ideea conducerii de atunci", spune el.

Localnicii realizează că pârtia nu a fost cea mai bună investiţie pentru comunitate.

Pe nenea Osy, Oswald Helberg l-am găsit la Petroşani. La cei 78 de ani ai săi este unul dintre puţinii specialist autorizaţi să verifice şi să facă expertize instalaţiilor de urcare din România. Spune că după 1989 a verificat peste 102 instalaţii, Doar 19 sunt noi, restul, second-hand. Nu există însă o strategie: „Am montat unde ne-o venit…”

Şi totuşi a existat un proiect generos la nivelul ministerului turismului condus de Elena Udrea numit "Schi în România". Între 2009 şi 2011, câteva sute de milioane de euro s-au investit în instalaţii de urcare şi acces pe părţii.

Vulcan, judeţul Hunedoara. Telegondola de aici, lungă de 3.100 de metri, urma să lege Vulcan de Straja. Inaugurată cu fast, cu probleme de funcţionare la început, investiţia de şapte milioane de euro s-a lăsat şi cu anchete penale pe numele fostului ministru al Dezvoltării, Elena Udrea. Un raport al corpului de control al guvernului arată că preţurile aici au fost umflate cu 2 milioane de euro.

Cea mai mare telegondolă din România urcă pe cea mai scurtă pârtie de ski din România, doar 310 metri. Numită de mulţi şi "staţiunea săracilor" pentru că atrage mai mult localnicii în lipsa unor facilităţi şi a unor pârtii consistente, Pasul Vâlcan ar putea avea un viitor turistic doar dacă s-ar uni peste munte cu Straja.

Cristian Merişeanu- viceprimar Vulcan: „Mai trebuia doar porţiunea aceasta, iar acolo trebuia să fie domeniul schiabil adevărat. Nu cred că erau foarte costisitoare, lucrările s-au oprit la un moment dat, se ştiu problemele care au fost cu fostul ministru Elena Udrea şi nimeni nu mai vrea să se bage în zonele deschise de ea atunci.”

Îngrijorător este că ministrul actual îşi face planuri pentru domeniile schiabile, dar bugetul ministerului Turismului este mai mic decât preţul telegondolei de la Vulcan. Pentru pârtiile schiabile, Bogdan Trif recunoaşte că are doar 13 milioane de lei, dar speră că la rectificare va obţine mult mai mulţi bani

Deasupra oraşului Lupeni este staţiunea Straja - aici câţiva privaţi au beneficiat şi de fondurile guvernamentale şi au dezvoltat un domeniu schiabil cu mare potenţial. Estemodelul pozitiv din sud-vestul României pentru domeniile schiabile. Sunt pârtii superbe pentru toate gradele de dificultate, cu un potenţial de 5000 de turişti probabil atins doar în zilele de sărbătoare. Ar putea să vină romani din toată ţara.

Din păcate infrastructura rutieră lasa de dorit. Probleme sunt şi cu dezvoltarea haotică a staţiunii jos, acolo s-a construit fără cap şi coada, din păcate este o moştenire greu de remediat.

La baza pârtiilor, atmosfera de bâlci balcanic este dezolantă. Înghesuiala şi ignorarea regulilor de urbanism dau o imagine nemeritată locului. Alin Pârâu este fiul unuia dintre investitori şi unul dintre ii pârtiilor. „Autorizaţii de construcţii nu se mai pot acorda decât în anumite condiţii ceva mai stricte şi sperăm că încet-încet, cele existente, care s-au construit fiecare cum a putut, să se modernizeze şi să apară construcţii noi”.

Aici sunt 10 kilometri de instalaţie pe cablu şi peste 16 km de pârtie. Există o gondolă de 2,5 kilometri, 3 telescaune de un kilometru şi 6 teleschiuri.

După ce urci în aerul rarefiat al golului alpin, înţelegi potenţialul formidabil al munţilor noştri. Din păcate şi aici în Straja, investiţia guvernamentală, care deşi a fost consistentă, aproape 20 de milioane de euro, a fost abandonată.

 

În alte ţări, cei care investesc în infrastructură cu zăpadă artificială şi în gondole sunt ajutaţi de stat – dar nu şi la noi. Sunt investiţii foarte mari care se recuperează într-un timp îndelungat. După ce creezi infrastructura, vin şi banii din impozite. O parte dintre sutele de milioane de euro pe care îi cheltuie anual romanii pe pârtiile din străinătate ar putea să rămână în ţară, dar pentru aceasta proiectele trebuie finalizate.

Ministrul Bogdan Trif spune că multe proiecte începute şi abandonate apar în hotărârea de guvern din august. La Voineasa spune că „aproape s-a finalizat. Mai este de finalizat o construcţie, o parcare”. Faptul că nu e sufiucient curent pentru a susţine infrastructura „nu ţine de minister”, în opinia sa.