Mineritul metalelor rare ar fi mai ușor în România. Peste tot, lucrările au fost deja începute în perioada comunistă

Sunt mine care pot fi redeschise repede. Anul acesta au fost aprobate pentru finanțare europeană trei proiecte, iar la anul sunt anunțate alte trei.

La Budureasa, în Bihor, Uniunea alocă 115 milioane de euro, pentru o carieră de magneziu. Aici ar urma să exploateze o companie românească, deținută în proporție de 70 de procente de o firmă americană, restul de 30% fiind deținute de o altă firmă de la noi. Am vorbit cu CEO-ul companiei care face demersuri pentru viitoarea producție de magneziu din zăcământul de calcar din zonă. Preconizează că obținerea avizelor n-ar trebui să pună probleme, pentru că extragerea din viitoarea carieră se va face prin metode prietenoase cu mediul, iar investitorii ar urma să aibă de partea lor și statul român, în autorizarea proiectului.

Alexandru Roșu, CEO companie extracție minereuri: „Noi suntem deja în procedura de autorizare a lucrărilor de explorare, iar această procedură sperăm să o finalizăm pana în cursul verii.”

Vicepreședintele comisiei pentru strategie industrială al Uniunii avertizează că deși statul român trebuie să își gestioneze singur procesul de autorizare a proiectelor, dacă există întârzieri nejustificate, Comisia europeană ar putea interveni.

Stephane Sejourne, vicepreședintele comisiei pentru strategie industrială UE: „Vom avea o reglementare europeană care va face posibilă preluarea de la legislația națională dacă este necesar. Și, prin urmare, dreptul european este superior dreptului național. În aceste cazuri, sunt cazuri pozitive care nu ridică nicio controversă și care permit accelerarea procedurilor. Deci, evident, vom sprijini autoritățile naționale și autoritățile locale pentru a putea obține rapid autorizații. Dar cred că este foarte important să lucrăm la acceptabilitatea socială a proiectelor. Și astfel, pentru aceasta, Comisia Europeană acordă timp și autorităților locale și autorităților naționale să poată avea această acceptabilitate și, de asemenea, să permită realizarea proiectelor fără a fi nevoie să recurgă la litigii.”

Uniunea Europeană și-a asumat atât tranziția verde, care să reducă emisiile de carbon până în 2050, cât și o transformare digitală. Iar în decembrie 2023, Parlamentul European a adoptat un plan de punere în aplicare a legislației privind materiile prime critice și rare. Iar Uniunea are o lege specială și o listă care prevede minereurile și metalele necesare. Concret, toată această economie strategică se bazează pe o listă cu 34 de materii critice, din care 17 sunt strategice.

Alexandru Roșu, CEO companie extracție minereuri: „Important este cum vom scoate acest material”.

Pentru viitoarea carieră de magneziu, locul aflat la câțiva kilometri de comună va fi transformat în timp. Un inginer-minier din zonă, care este și reprezentantul unei asociații din domeniul silvic, vorbește despre schimbări majore, care ar implica modificări ale reliefului.

Dan Cristian, inginer minier: „Când mergi încolo zăcamântul merge 80 de metri în adâncime, eu nu vreau să dispară pădurea de acolo.”

Alexandru Roșu, CEO companie extracție minereuri: „Proiectul pune accent și pe dezvoltare la comunitatea locala și protecția mediului în același timp”

Strategia Națională pentru Minereuri Neenergetice

România are oficial o Strategie Națională pentru Minereuri Neenergetice, cu orizont - anul 2035. În acest document asumat de guvern apar zonele bogate în materii critice, cu zăcămintele aferente, dar sunt menționate atât atuurile cât și dezavantajele valorificării, în funcție de fiecare resursă.

Bogdan Ivan, ministrul Economiei: „Strategia Națională scoate în evidență bătălia dintre politica industrială și cea de mediu.”

Până să vină bani europeni, și aici la Budureasa, și în alte părți ale țării care vizează exploatări miniere mai e cale lunga. Trebuie întrunite foarte multe condiții. Printre cele mai importante, cele de mediu. Teoretic, astfel de proiecte au la dispoziție 27 de luni, ca sa înceapă.

Dan Cristian, inginer minier: „Mergi în adâncime, se extinde perimetrul, mergi pe trepte. Și asta înseamnă că ia și din pădure. Vin ei încoace la mine, eu sunt pregătit.”

Alexandru Roșu, CEO companie extracție minereuri: „România și Budureasa au această șansă extraordinară de a se pune pe harta redezvoltării industrial a Europei, ca un hub al industriei magneziului, in industria de vârf.”

Dan Cristian, inginer minier: „Peste câțiva ani când vom trece pe aici se va schimba.”

Pe Valea Mraconiei, în Mehedinți, vreme de 7 ani, în anii 80, geologii au cercetat un zăcământ bogat în wolfram. Pe atunci avea mai mult valoare științifică, dar acum elementul a devenit foarte important pentru tehnologiile moderne. Stăm de vorbă cu fostul șef de mină, care a avut în subordine și o stație pilot de preparație, ale cărei ruine să se mai găsesc la fața locului. Omul își amintește de proiectul de cercetare, care a implicat mai multe galerii, acum prăbușite și unde lucrau specialiști de la fostul Institut de Metale Rare al României Socialiste.

Petre Voinea, fost șef de mină: „La Baia de Arieș a fost activitate minieră, dar avem zone în țară în care doar s-a explorat”.

O zonă explorată bine și neexploatată decât foarte puțin este și la Căzănești-Ciungani, două sate din Hunedoara, la limita cu județul Arad. Și aici, în buza unor galerii ulterior prăbușite, foștii mineri își amintesc de frenezia și bucuria cercetărilor, când identificau filoanele cu minereuri.

Valentin, fost miner: „Sunt nouă galerii, dacă nu chiar zece”

Iar regimul nu a mai apucat să treacă la exploatare intensivă, pentru că a venit Revoluția. La Glogova, în Gorj, primarul ne arată un astfel de zăcământ.

Gheorghe Alpredi, primar la Glogova: „Aici titan si zirconiu...fiind in patrimonul Primăriei Glogova, am concesionat către o firmă din Timișoara.”

Iată o mină pe Valea Leucii, la Cristiorul de Jos, în sudul județului Bihor. Firma canadiană care face astăzi explorare amănunțită în zonă a permis în exclusivitate echipei „România, te Iubesc”, să însoțească exploratorii în măruntaiele muntelui.

Lucian Dogaru, expert prospecțiuni miniere: „Am rămas impresionat de cum se prezintă galeria, a rămas cum a fost lăsată, în 1993.”

Am importat până și geologi. Ai noștri muncesc pe afară

Imaginează-ti că plecăm azi din galerie și nu ne mai întoarcem niciodată.

Filmăm în galerii întinse pe mai bine de 15 kilometri. Aici comuniștii au săpat pentru uraniu, fiind catalogată drept o mină de uraniu. Doar că suntem în munții metaliferi, iar zăcământul conține multe alte elemente importante, cum ar fi nichelul și cobaltul. De partea de foraje și exploatare se ocupă o companie românească, împreună cu ingineri mineri de la Institutul Radioactiv Măgurele, societate de stat. Licența de explorare este până în 2027, iar carotele forate în mină sunt inventariate atent, bucată cu bucată.

Lucian Dogaru, expert prospecțiuni în mină: „Este un perimetru de perspectivă, dar explorarea e de lunga durata, mai durează mult pana vom trage o concluzie.”

Rareș Năstase, corespondent PROTV: „Suntem la mai bine de 1 km de gura de intrare în mină și aici se fac forajele. Toate aceste probe sunt duse apoi la laborator.”

Cei pe care îi însoțim au cu ei în permanență aparatură care măsoară nivelul de radioactivitate și concentrațiile de gaz, așa că pe unele galerii suntem avertizați doar să trecem în pas alert, nu și să zăbovim. Toate probele sunt trimise periodic la analiză, la un laborator acreditat internațional. Interesant este că firma românească a angajat în echipa de speologi care lucrează în mină...doar străini, motivând că toți geologii români specializați în prospecțiuni miniere au mers la alte proiecte peste hotare și nu există disponibilitate pe plan național. Adică el e bulgar, colegul este neamț, în echipă mai sunt două fete, din Italia și Turcia, iar șeful lor e din Serbia și ne spune că au serios de lucru în această perioadă.

Lucian Dogaru, expert prospecțiuni în mină: „Ne interesează că într-o asociere de materiale să vedem ce substanță predomină. Dacă discutăm de zăcaminte polimetalice, cupru, plumb zinc, ne interesează care e substanța predominantă. Un preț face substanța zinc și alta cupru.”

Locul e o veritabilă capsulă a timpului, care oferă o lecție de istorie. Pereții poartă înscrisuri începând de la săpăturile din anii 70, ca apoi, pe măsură ce înaintezi, galeriile să dezvăluie noi date: „Aici au scris România-Grecia 0-2, in 1981, iar aici Steaua Milan in acelasi an...”

Tot minerii de atunci au făcut mențiuni și despre momentul decembrie 89: „19 decembrie, jos Ceaușescu, deci deja știau de 16-17, fiind mai aproape de Timișoara. Înainte de 22 practic...”

În țară e penurie de geologi, sunt împrăștiați pe toate continentele, angajați cu contracte generoase, în zone specializate în extracția de minereuri. Restartul mineritului românesc i-ar putea aduce înapoi, la fel cum ar putea revigora și cercetarea din domeniu.

Gheorghe Tamaș, reprezentant composesorat Valea Leucii: „Cu siguranță cred că este momentul cel mai prielnic în care ar trebui să valorificăm ce avem. De ce să trăim în săracie pentru cine să păstrăm, pentru a câta generație.”

Bogdan Ivan, ministrul Economiei: „Sunt strategice la nivel european, indiferent cine va veni plec de la premisa că vor să facă ceva bun pentru țară.”

Companiile mari, specializate în extracție s-au cam ferit în trecut să vină la noi, mai ales după ce s-a întâmplat cu proiectul de la Roșia Montană. Iar unde nu vin străinii, nici statul român nu se dovedește capabil să facă ceva.

Falimentul Azomureș a dus la închiderea minei

La Băița, în Bihor, o companie din portofoliul ministerului Economiei gestionează o mină de unde se scotea și dolomită, dar și un zăcământ de polimetalice. Folosim verbul la timpul trecut, pentru că dolomita, necesară zeci de ani ca materie primă pentru îngrășământ agricol, nu a mai fost cerută de principalul client, firma AzoMureș, care s-a închis. Iar dacă nu se mai scoate dolomită, aparent nu mai e rentabilă nici exploatarea de polimetalice.

Paznicii companiei de stat spun că nu au mai fost plătiți de anul trecut. Societatea a limitat la minimum activitatea înfloritoare de odinioară.

Rareș Năstase, corespondent PROTV: „Singura activitate de aici, scoaterea apelor de mină, altfel se inunda tot în 24 de ore... ”

România deține și alte surse importante de materiale critice – haldele de steril.

Jucăm în hora Uniunii Europene și ne-am așezat la masa discuțiilor, cu o ofertă tentantă, de materii critice. Europa și mapamondul știu ce avem. Țara noastră se poate așeza cu un mare avantaj la masa negocierilor, pentru că se poate baza pe resurse la care alte state, mai dezvoltate ca noi, doar visează.

Dan Cristian, inginer minier: „Când cineva îți dă bani, deja te obligă”

Mihai Cernăianu: „Avem enorm de mult potențial, dar ne uităm tot timpul la ce ne spun alții, să ne facem lecțiile noastre.”

Dumitru Crețu, director sucursala Salrom: „E un lucru extrem de important pentru România.”

Noi am abandonat rezerve importante, omologate și am pus metalurgia pe butuci. Am rămas cu un potențial de necontestat și mai nou cu multe promisiuni că vom valorifica eficient, coerent, resursele cu care ne lăudăm.