Cum se face agricultura la limita supravietuirii in Romania. Peste 90% dintre proprietati sunt in aceasta situatie

Mos Haralambie bate pamantul cu sapa de la 6 dimineata si pana cade soarele dupa deal. Din cand in cand mai face cate o pauza si se repede la bidonul cu apa fiarta ascuns sub o carpa. Are muchii taioase la maini de atata munca. Nu crede insa ca se poate face ceva ca sa traiasca mai bine din agricultura. „Poate mai rau s-ar putea”, spune.

Prin urmare, mos Haralambie nu stie sa exista o viata mai buna decat cea pe care o duce de 70 si ceva de ani. Are 2 hectare mostenite de la parinti si de 25 de ani trage de ele. Este situatia a peste 4 milioane de hectare stapanite de de asa-zisi fermieri din Romania, oameni care detin intre 1 si 5 hectare de pamant. De pe un hectar cu porumb, un mare fermier ca Porumboiu scoate 8-9 tone. Mos Haralambie nu ajunge la 3 tone. Se bucura insa ca isi ia subventia de 150 de euro pe hectar. Asta il face sa tina cu dintii de pamant si sa nu-l dea in asociatie.

Vezi aici emisiunea integrala

Cand se trage linie, la nivel de tara, randamentul dat de Porumboiu este calculat impreuna cu cel al lui mos Haralambie si altii ca el. Asa se face ca Romania are suprafete intinse cultivate cu cereleale dar media de productie e destul de jos.

Scoatem 4,4 tone de porumb la hectar, la grau 3,4 tone iar la floarea soarelui 2 tone pe hectar, de trei ori mai putin decat in statele Uniunii. In plus, fermierul roman face agricultura dupa ureche. Doar 2,5 la suta din managerii exploatatiilor agricole au studii de specialitate, in comparatie cu 30 la suta in uniune. Si ar mai fi o problema: o treime din populatia tarii lucreaza in agricultura, in majoritatea cazurilor intr-o agricultura de subzistenta. In 2010, 93 la suta din exploatatiile agricole se incadrau in acesta categorie. Arendarea pamanturilor si asocierea sunt solutiile pentru a iesi din aceasta situatie.