„Statul degeaba”. Cea mai mică localitate din România are doar 77 de oameni. Pe ce cheltuie primăria bugetul

De pildă, uită că avem, aproape 3.000 de primarii de comune, care se bazează pe bani de la buget, şi vorbim aici despre miliarde de lei pentru salarii. Dacă ar fi comasate, am face economii importante. Campania „Statul degeaba'', ajunge astăzi în cea mai mică localitate din România. Iată ce am găsit acolo.

Alex Dima, corespondent PROTV: „Comuna Bătrâna din Hunedoara. Este cea mai mică localitate din România. La recensământul din 2020 figurează cu 88 de cetăţeni. În realitate, sunt doar 77, împrăştiaţi pe patru sate. Este cea mai mică, mai săracă şi îmbătrânită comună din România.”

Bătrâna este poarta de intrare în Ţinutul Pădurenilor din Munţii Hunedoarei, un colţ de rai în care se ajunge pe un drum de 20 şi ceva de km lungime.

„Șase suntem în total. Primar, viceprimar, casier, secretar, agent agricol şi femeia de servici” spun cei de la Primărie.

Radu Herciu conduce acestui loc. E la al şaselea mandat. Primăria funcţionează în fosta şcoală închisă la începutul anilor 2.000, când în sat n-au mai fost copii. Viaţa are alt ritm aici. Rar cineva calcă pragul primăriei. În birourile angajaţilor e atâta de multă linişte, încât se aud doar bătăile ceasului.

Secretara Camelia Barb se uită la rotița care se tot învârte pe ecranul calculatorului, semn că iar s-a dus conexiunea la internet.

-Nu merge netul?

-Foarte prost...şi mă face să îmi pierd timpul.

În biroul alăturat, agentul agricol completează de mână un proces verbal. Cu toate că în comună sunt doar 77 de de suflete, primăria are casier pentru încasarea taxelor şi impozitelor. Costa Gheorghe, casierul, stă. Din taxe şi impozite, primăria strânge 30.000 de lei pe an. Cam atât plăteşte primăria doar pentru softurile care gestionează...impozitele şi contabilitatea.

Camelia Barb, secretară: „Plătim 2.000 de lei pe lună, ori 12, 24.000. Softurile”

1 milion de lei din bugetul statului ajunge în fiecare an aici, ca primăria să funcţioneze. O bună parte din sumă se duce pe salariile angajaţilor.

Statul mai dă încă un milion de lei pentru investiţii în zonă. Se repară gardul căminului cultural, un drum, se mai taie iarba şi ăştia sunt banii.

Pe la ora zece, primarul le da colegilor o veste care îi lasă mască: „O să vă rog să ne întâlnim aici, în sala de şedinţe, să povestim despre planul de bătaie începând de săptămâna asta. Aţi putea? V-aţi tras sufletul? Aţi luat câte o cafea?”

Adunarea se dă într-o fostă sală de clasă.

Radu Herciu, primar Bătrâna: „Aşa după cum obişnuim la început de săptămână, aş vrea să creionăm câteva lucruri pe care să le avem în vedere săptămâna aceasta. Şi înainte de a vă propune eu..aş vrea să vă întreb pe fiecare în parte ce probleme aveţi? Le putem discuta”.

Fiecare angajat da asigurări că lucrurile sunt sub control. Viceprimarul e plecat în delegaţie. La final, primarul punctează.

Radu Herciu, primar Bătrâna: „Să încercăm să ne apropiem mai mult de cetăţean, de nevoile lui, ca el să vadă că e în centrul atenţiei noastre. A istraţiei locale”

Prima culme reprezintă satul Piatra. Locuitori? Zero. Niciun locuitor.

Cu primarul am pornit într-un tur al locului.

Mai toţi cetăţenii sunt trecuţi de 60 de ani şi mulţi se zbat într-o sărăcie lucie, aruncaţi de viaţă pe aceste dealuri. Cândva, aici erau aproape o mie de oameni, toate aceste dealuri erau cultivate cu grâu şi porumb. Cine n-a murit, a plecat, iar locul a rămas pustiu.

Alex Dima, corespondent PROTV: „Acest loc este o comoară. Potenţialul turistic este uriaş. Dar lipseşte viziunea, lipsesc proiectele şi iniţiativa, şi comuna moare. Peste tot sunt astfel de case abandonate cu lacătul pe poartă.”

Bătrâna e cea mai mică localitate din România. Pe munţii din jur sunt altele un pic mai mari, iar în toată ţara sunt 146 comune sub o mie de locuitori. Fiecare susţinută cu milioane de lei din bugetul statului, care a ajuns la fund. Guvernanţii nu ştiu sau nu vor să rezolve această situaţie.

Bătrâna ar putea fi comasată cu Dobra, aflată la poalele muntelui. S-ar face economii la buget.

Ilie Bolojan, preşedinte CJ Bihor: „Nu ne împiedică nimeni să modificăm legislaţia, să avem un funcţionar public care are o zi pe săptămână, lucrează la starea civilă la o primărie, alte două zile pe săptămână la starea civilă, şi în felul acesta cu un singur funcționar să rezolvăm același servicii, dar deservind mai multe primării.”

Dincolo de economii, comasarea înseamnă şi dispariţia unor primari care aduc voturi, iar partidele aflate la putere preferă să plătească decât să îşi piardă susţinerea.

Primarul recunoaşte că ar putea să funcționeze şi cu mai puţini angajaţi. Cum legea îi permite şi banii vin de la guvern, n-are motive să îşi micşoreze echipa, aşa cum n-are motive să îi fie teamă că ar putea fi înlocuit din funcție.

-Dacă vrea un candidat să vină independent, poate?

-Poate, dacă are susţinerea a 200 de alegători.

-Şi cum să facă?

-Nu ştiu. Nu mă întrebaţi.

Aşa că rămâne pe poziţie şi gestionează, pe bani mulţi, un loc pe cale să dispară.