„Școli în construcție, viitor în pauză”. Povestea liceului Nikolas Lenau, unde elevii sunt prieteni cu furnicile și șoriceii
România are nevoie de școli noi care pot fi amenajate cu bani europeni. Însă doar un sfert din sumele oferite au fost cheltuite. Multe probleme apar acolo unde licitațiile sunt câștigate de firme abonate la contractele cu statul.
Discutăm despre toate acestea în noua campanie a Știrilor PRO TV, „Școli în construcție, viitor în pauză”.
Școala Nikolas Lenau din Timișoara a dat doi laureați ai Premiului Nobel: Herta Muller și Ștefan Hell. Echipa Știrilor PRO TV a găsit clădirea într-o stare jalnică, dovada nepăsării cu care istrația publică locală a tratat învățământul în ultimii 20 ani.
România are o șansă unică de a-și transforma radical sistemul de educație, investind masiv în infrastructura școlară. Numai prin PNRR, autoritățile au la dispoziție 3,5 miliarde de euro, ca să schimbe condițiile din învățământ. Până acum au cheltuit doar un sfert - 24,56 la sută. La anul, programul se vă închide.
Lipsurile se simt direct în clase, printre elevi și profesori. Pierdem nu doar banii, ci și viitorul copiilor noștri.
Sunt fisuri foarte mari în pereți și au apărut și găurile.
Daniel David, ministrul Educației: „Infrastructura școlară, clădirile nu sunt lucruri care țin de Ministerul Educației și Cercetării, oricât de șocant ar putea să pară acest lucru. Infrastructura ține, practic, de autoritățile locale”.
Am intrat într-una dintre școlile de prestigiu din Timișoara. Pentru clădirea destinată gimnaziului nu s-a accesat nici măcar un euro.
Școala Nikolas Lenau este una dintre cele mai râvnite din oraș. Aici au învățat doi laureați ai Premiului Nobel: Herta Muller și Ștefan Hell. Aici este gimnaziul, iar neseriozitatea unei firme a făcut ca această clădire să rămână nereabilitată și blocată în timp.
Școala Lenau include atât gimnaziu, cât și liceu. Doar liceul a fost renovat.
Pe teren, ne-a însoțit Carmen Proteasa. De un an, conduce Direcția de Educație, din Primăria Timișoara.
Carmen Preoteasa, director executiv la Direcția Educație Primăria Timișoara: „Cele mai problematice sunt sălile de clasă și condițiile în care stau copiii, când puteau să stea mai bine”.
Timp de două mandate, fosta conducere a Primăriei i-a ignorat pe acești copii. După ani de așteptare, elevii ar urma să fie mutați într-un campus nou, iar clădirea actuală ar urma să fie renovată.
În interior, școala arată sordid. Holurile păstrează cimentul gri și ieftin din perioada comunistă. Grilajul și faianța sunt neprietenoase. În clase, pereții sunt crăpați și plini de găuri. Băncile sunt și ele vechi. Poate, singura schimbare este că, în loc de cretă, acum se scrie cu carioca pe o tablă albă.
Nici ferestrele n-au fost schimbate niciodată.
Carmen Preoteasa, director executiv la Direcția Educație Primăria Timișoara: „Această școală vestită în oraș, este populară, produce performanță și avem datoria morală să le oferim condițiile cele mai bune”.
Cum s-a ajuns aici, ca o școală dintr-o capitală culturală europeană, precum Timișoara, să rămână blocată în timp? În condițiile în care bani pentru reabilitare au fost încă din 2022? E simplu! O firmă neseriosă a câștigat o licitație publică în valoare de 1,5 milioane de euro.
Ruben Lațcău, viceprimar al Primăriei Timișoarei: „Noi am făcut o plângere penală, pentru acte false. Am dovedit că acest constructor face fals în acte. Adică, aduce garanții bancare fictive, făcute de la firme care nu există în România și că, de fapt, este o întreagă rețea de fraudare a banului public”.
Mai exact, Constructorul a prezentat o garanție de bună execuție falsă. Vorbim despre un document esențial în orice proiect public, ce ar trebui să acopere toate riscurile: de la calitatea lucrărilor, până la protejarea bugetului public. O garanție fără de care nicio lucrare nu poate începe legal.
În cazul de față, polița era cumpărată - chipurile - de la un IFN din Irlanda. Intermediarul era însă o firma din România cu sediul în cartierul Ferentari, din București.
Firma este deținută de un fost pușcăriaș, care a dat România în judecată la Curtea Europeană a drepturilor omului. În 2018, a câștigat, iar statul a trebuit să-i plătească 3.000 de euro, daune materiale și morale.
Vecin: „Nu mai stă aici de vreo 5-6 ani. A fost și Poliția, au fost mulți. Nu mai locuiește nimeni acolo”.
Surse din istrația Penitenciarelor ne-au declarat că bărbatul, unic al firmei, a fost încarcerat de mai multe ori pentru tentativă de omor, furt, tâlhărie și act sexual cu un minor.
Primăria din Timișoara și-a dat seama de fals și a sistat de urgență lucrările. Nu este singura instituție publică păcălită de afaceristul din Ferentari.
L-am căutat și pe constructor, să-l întrebăm cum a fost posibil să cumpere un asemenea document important de la un deținut.
Tudor Valentin Tisea, directorul firmei de construcții: „Ni se dă un ordin de sistare, ordin de sistare, datorită faptului că – vezi Doamne - am prezentat o poliță care ar prezenta unele suspiciuni. Asta ni s-a dat, sistare, atâta tot. Spuneți-ne unde e eroarea noastră”.
Reporter: „Ați prezentat sau nu o polița falsă?”
Tudor Valentin Tisea, directorul firmei de construcții: „Nu. Nu s-a prezentat nicio poliță falsă”.
Ruben Lațcău, viceprimar al Primăriei Timișoarei: „Noi am dovedit prin ASF că ei fac garanții în fals. Am reziliat contractul, ne-au atacat în instanță. Am câștigat definitiv. Adică, instanța a considerat că motivele de reziliere, faptul că actele sunt false, este justificat și ne-a dat dreptate”.
Între timp, elevii de gimnaziu de la Liceul Nikolas Lenau continuă să învețe în săli de clasă invadate de furnici, unde instalațiile vechi cedează și inundă încăperile. Iar un șoricel își face prezența atât de des printre elevi, încât s-au și împrietenit cu el. I-au pus numele Jerry și chiar i-au salvat viața atunci când direcțiunea a încercat să-l captureze.