(P) Forma preferată de economisire pentru români. Cum arată în funcție de vârstă

Un proiect de cercetare , realizat de Raiffeisen Bank România, în parteneriat cu Facultatea de Finanțe, Asigurări Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice arată tendințele și preferințele românilor în ceea ce privește economiile și scoate la iveală modul în care aceștia gestionează resursele financiare. Ce rol joacă stabilitatea financiară și educația în alegerile financiare pe care le fac oamenii și care este forma preferată de economisire pentru români? Iată ce spun rezultatele studiului.

Obiceiurile financiare ale românilor: între economisire și consum

Studiul arată că românii adoptă diverse strategii pentru a-și gestiona resursele financiare.

De exemplu, economisirea prin depozite bancare este metoda preferată de români, însă nivelul acestor economii rămâne cel mai scăzut în comparație cu alte țări din regiune, precum Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croația.

Deși economisirea este importantă, cheltuielile curente, precum ratele sau facturile, sunt prioritare pentru mulți. Totuși, intenția de economisire crește, mai ales în rândul tinerilor din mediul urban, care sunt mai conștienți de importanța planificării financiare.

Persoanele de peste 65 de ani preferă depozitele la termen mai mult decât cei mai tineri (< 60 de ani). La extrema cealaltă, tinerii sub 25 de ani (6%) manifestă un interes scăzut pentru această formă de economisire, din cauza resurselor financiare limitate, determinate de lipsa unui loc de muncă stabil sau a experienței necesare pentru a obține venituri mai mari.

Printre factorii principali care determină obiceiurile de economisire se numără veniturile disponibile, stabilitatea locului de muncă și nivelul de educație financiară. Studiul evidențiază că familiile cu venituri mai mari tind să economisească mai frecvent, în timp ce cei cu venituri reduse se concentrează pe nevoile de bază.

Studiul a arătat că factorii determinați pentru o persoană care are un depozit bancare sunt: nivel ridicat de educație, stabilitatea jobului, nivel ridicat al venitului, locuirea într-o zonă urbană cu acces la servicii financiare.

Românii care au pensie privată facultativă

În România, Pilonul III de pensii facultative este o altă formă de a economisi pentru viitor. În vara anului 2024, 740.000 de persoane erau înscrise la Pilonul III. Cele 10 fonduri de pensii facultative aveau un total de active nete de 953 milioane de euro la finalul anului 2023, atingând un maxim istoric. Tocmai de aceea, nu e de mirare că din ce în ce mai mulți români încep să investească în pensia facultativă pentru a își asigura un venit suplimentar la pensie.

De exemplu, din totalul de participanți, ponderea persoanelor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a crescut de la 6% în 2011 la 22% în 2024. Pe de altă parte, conform studiului citat, între 2011 și 2024, participarea persoanelor sub 35 de tinere la Pilonul III a înregistrat o scădere semnificativă, în timp ce participarea persoanelor din grupa de vârstă 30-44 de ani s-a menținut relativ stabilă, iar categoria de vârstă 45-54 a crescut ușor.

Oamenii aleg să participe la Pilonul III de pensii ținând cont de venit, stabilitatea ocupației și educația.

În timpul pandemiei de COVID-19, de exemplu, s-a extins profilul celui care optează pentru pensie privată facultativă, pe fondul tendinței crescute de a economisi.

Investiția în active riscante – o necunoscută pentru majoritatea românilor

Pe de altă parte, conform studiului, investiția în active riscante cum ar fi acțiunile atrage intreresul persoanelor tinere, care sunt mai dispuse să își asume riscuri sperând că vor câștiga pe viitor. Spre deosebire de persoanele mai în vârstă, care preferă investiții cu randamente previzibile și nu sunt dispuse să riște.

Așa cum era de așteptat, venitul este un factor major privind toleranța la risc. Cei cu mai mulți bani își permit să investească în produse financiare riscante, pentru că au posibilitatea de a face față unor posibile pierderi. Pe de altă parte, persoanele cu venituri mici sunt preocupate să își acopere nevoile de bază și nu le mai rămân bani pe care să îi pună la bătaie în speranța unor câștiguri viitoare. În decizia de a investi în diferite produse riscante specifice pieței de capital joacă un rol major nivelul mai ridicat al cunoștințelor financiare. Printre factorii determinanți ai deciziei de a investi pe piața de capital se numără venitul, alfabetizarea financiară, locație, vârstă, educație, copii, sex și job.

Portretul românilor în funcție de forma de economisire sau investiție

Studiul arată că România are cel mai redus nivel al alfabetizării financiare din UE.

Profilul de economisire și profilul investițional al românilor este clar: persoană mai în vârstă, cu un loc de muncă stabil, un acces mai ușor la produsele bancare, studii superioare și locuiește în zonă urbană.

Profilul investitorului pe piața de capital arată că acesta este: bărbat cu studii superioare și un nivel ridicat de educație financiară, are un venit ridicat și este profesionist din perspectiv job-ului.

Chiar și așa, potrivit studiului, diversificarea prin investiții în piața de capital rămâne redusă în România. Pentru ca lucrurile să evolueze, este nevoie de implementarea unor campanii de educație financiară mai ample, în special în mediul rural.

O altă soluție ar fi dezvoltarea unor parteneriate între guvern și sectorul financiar privat astfel încât oamenii să aibă acces mai ușor la produse de economisire și investiții.

Raportul de cercetare poate fi accesat integral aici. 

Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.