Ținutul Secuiesc introduce cartea de identitate secuiască. Elementul inedit care va fi obligatoriu

 

Comitetul permanent al consiliului a supus luni dezbaterii publice proiectul hotărâre privind introducerea cărții de identitate secuiești, scrie agenția maghiară de presă Hirado.

Ținutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin istrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.

Statul român nu recunoaște autonomia Ținutului Secuiesc, deși Camera Deputaților a adoptat tacit o hotărâre în acest sens, în aprilie 2020.

Potrivit proiectului prezentat de Hirado, cartea de identitate secuiască poate fi obţinută de orice persoană de peste 18 ani care are domiciliul în Ţinutul Secuiesc sau locuieşte în afara acestuia, dar se declară secui şi este de acord cu autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc aşa cum se prevede în Statutul de autonomie elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc.

 

Angajamentul față de autonomia Ținutului Secuiesc, obligatoriu pe cartea de identitate

 

Cartea de identitate secuiască poate fi solicitată prin completarea unui formular, care trebuie să conţină numele şi prenumele solicitantului, data şi locul naşterii, domiciliul permanent şi sexul.

Formularul va conţine în mod obligatoriu, în formă pretipărită, angajamentul solicitantului faţă de autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Documentul secuiesc ar conţine în mod lizibil doar numele şi secvenţa de cifre de identificare generate de sistem, celelalte date personale ar fi afişate într-un cod QR. Baza de date a cardurilor ar fi gestionată de o organizaţie sau instituţie desemnată de comitetul permanent al CNS.

Potrivit proiectului, cartea de identitate secuiască poate fi retrasă celor care se opun în mod public valorilor specificate în cerere. Cardul trebuie retras în mod obligatoriu tuturor persoanelor care renunţă la el şi solicită ştergerea datelor personale din baza de date.

 

Limba oficială este maghiara 

 

În preambulul proiectului de rezoluţie, CNS a reamintit: în cursul pregătirii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, a elaborat până acum Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, a trasat graniţele istrative externe şi interne ale Ţinutului Secuiesc şi a creat simbolurile acestuia: steagul, stema şi simbolul prescurtat al ţinutului.

În plus, CNS a declarat că limba regiunii este maghiara, a desemnat sărbătorile oficiale ale Ţinutului Secuiesc (Ziua Libertăţii Secuieşti pe 10 martie şi Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc în ultima duminică din octombrie) şi a avansat propunerea în urma căreia Marea Adunare a istraţiilor Locale Secuieşti a declarat “Imnul secuiesc” imnul Ţinutului Secuiesc.

Introducerea cărţii de identitate secuiască a fost iniţiată de Comitetul Permanent al CNS pe motiv că “în orice ţară sau în oricare regiune autonomă a unei ţări, elementul constitutiv cel mai important este populaţia care locuieşte acolo, ai cărei membri acceptă constituţia ţării, respectiv legea fundamentală a regiunii autonome”.