Se pot consuma băuturi alcoolice sau nu în post. Ce spune biserica despre consumul de bere sau vin în zilele de post

În anul 2025, Biserica Ortodoxă Română despre consumul de bere sau vin în zilele de post

Cât durează Postul Paștelui 2025 și zilele cu dezlegare la pește

Așa cum este rânduiala în Biserica Ortodoxă, Postul Paștelui începe după două perioade pregătitoare numite Lăsatul secului: mai întâi se lasă sec de carne (în 2025, pe 23 februarie), apoi de brânză, ouă și lactate (2 martie 2025). Din 3 martie începe efectiv postul, timp în care credincioșii se abțin de la toate produsele de origine animală (carne, ouă, lactate) și, în general, și de la alcool și alte excese culinare. Postul Mare 2025 ține până în ajunul Paștelui (19 aprilie), după care, în 20 aprilie, are loc Sărbătoarea Paștelui, conform Basilica.ro.

În tot acest interval, nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză sau alte derivate animale, iar peștele nu se mănâncă decât în zilele în care calendarul prevede expres dezlegare la pește. Concret, conform tradiției ortodoxe, în Postul Paștelui 2025 există două zile cu dezlegare la pește: Duminica Floriilor, Intrarea Domnului în Ierusalim).

Aceste două sărbători majore din timpul Postului aduc o „ușurare” a asprimii postului, permițând consumul de pește (și, implicit, și de vin sau untdelemn) ca o bucurie și întărire trupească și sufletească pentru credincioși. Buna Vestire este consemnată în calendar chiar cu dezlegare la untdelemn, vin și pește, iar Duminica Floriilor (cu o săptămână înainte de Paști) are aceeași rânduială de dezlegare, marcând intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim.

Este important de subliniat că aceste dezlegări nu înseamnă o încălcare a postului, ci zile de bucurie și mângâiere rânduite de Biserică în mijlocul perioadei de abstinență. Așa explică și părintele profesor Nicolae Necula: permisiunea de a mânca pește în post „este doar o derogare pentru cei ce se ostenesc, nu o hrană permanentă, zilnică”, deoarece carnea de pește este mai ușor de digerat și mai puțin pricinuitoare de excese decât carnea grasă de porc sau miel, care „aduce, după ea, nevoia consumării de alcool și pofta pentru plăcerile trupești”.

Cu alte cuvinte, Biserica dă dovadă de iconomie (pogorământ) și nu recomandă extremele, postul nu trebuie să primejduiască sănătatea trupului, însă nici nu trebuie transformat în dezlegare generală: peștele și un pahar de vin în aceste zile sunt o excepție menită să întărească trupul și sufletul, nu un prilej de abuz. În restul zilelor de post, credincioșii sunt chemați la abținere în semn de jertfă și solidaritate cu Pătimirile Domnului.

Este permis consumul de alcool în timpul postului?

Una dintre întrebările frecvente ale credincioșilor este dacă au voie să consume băuturi alcoolice în perioada postului. În popor se spune adesea că în Postul Paștelui nu se bea alcool și nu se fumează, asemenea cum nu se mănâncă „de dulce”. Aceasta este, într-adevăr, recomandarea generală a Bisericii: postul înseamnă înfrânare nu doar de la anumite alimente, ci și de la băuturi sau obiceiuri care pot stârni patimile. Astfel, creștinul este îndemnat să se abțină de la alcool pe durata postului, ca exercițiu de autocontrol și de eliberare de dependențe, dedicându-se unei vieți mai cumpătate și mai orientate spre cele sufletești.

Totuși, trebuie făcută o distincție importantă: rânduielile bisericești tradiționale se referă în mod special la vin atunci când vorbesc despre postul alimentar. Vinul are un statut aparte în tradiția creștină – pe de o parte datorită simbolismului și utilizării lui în cult (însuși Mântuitorul a instituit Euharistia folosind pâine și vin, iar vinul liturgic este parte din Sfânta Împărtășanie), pe de altă parte pentru că, în vremurile străvechi, vinul era principala băutură fermentată consumată.

Din acest motiv, în calendarele bisericești și în cărțile de cult se menționează dezlegare la vin în anumite zile de post, dar nu apar mențiuni explicite despre bere sau alte băuturi alcoolice. Cu alte cuvinte, canoanele prevăd permisiuni doar pentru vin.

De exemplu, Tipicul cel Mare al Sfântului Sava (un vechi îndreptar monahal al postului) specifică faptul că, atunci când este dezlegare, se pot consuma cel mult patru pahare de vin: două la amiază și două seara. Orice alt fel de băutură spirtoasă tare („tării”) nu este menționată și, prin analogie, ar trebui evitată pe cât posibil în această perioadă.

Biserica îngăduie, prin extensie, ca în zilele cu dezlegare la vin credincioșii să poată consuma cu măsură și alte băuturi fermentate mai slabe, precum berea, însă băuturile tari (distilate) nu-și au locul în meniul celui care postește cu adevărat.

Zilele cu dezlegare la vin în Postul Mare

Conform rânduielilor ortodoxe, în Postul Mare consumul de vin (deci, implicit, și al alcoolului în general) este permis numai în anumite zile. Ca regulă generală, este vorba de zilele considerate mai puțin aspre sau în care se prăznuiesc sărbători importante. În Postul Paștelui se face dezlegare la vin în fiecare sâmbătă și duminică, precum și de sărbătoarea Bunei Vestiri (25 martie).

În plus, dacă anumite praznice sau sfinți cu dată fixă cad în perioada Postului, se obișnuiește să fie marcate tot cu o ușoară dezlegare (de obicei la vin și untdelemn). În anii obișnuiți, se mai fac dezlegări la vin pe 9 martie (Sfinții 40 de Mucenici) și la sărbători ca 24 februarie (Aflarea Capului Sf. Ioan Botezătorul) sau 23 aprilie (Sf. Gheorghe), atunci când aceste date se suprapun cu postul. De asemenea, o dezlegare specială la puțin vin are loc în Joia din săptămâna a cincea a Postului Mare, când, după slujba Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, tipicul prevede „mângâiere fraților cu puțin vin” pentru osteneala privegherii.

În Săptămâna Patimilor (ultimele zile înainte de Paști), postul devine și mai aspru, potrivit rânduielii, nu se consumă deloc vin în acele zile, exceptând Joia Mare, când se prăznuiește Cina cea de Taină (instituirea Sfintei Împărtășanii). Altfel spus, orice sărbătoare ar cădea în cursul Săptămânii Mari nu aduce vreo dezlegare la alcool, Vinerea și Sâmbăta Mare fiind zile de post negru sau aproape total, dedicate în întregime rememorării Pătimirilor Domnului.

Ce spun preoții despre consumul de alcool în post?

Învățătura Bisericii Ortodoxe Române pe această temă este transmisă și explicată constant de către preoți duhovnici, care sfătuiesc credincioșii cum să abordeze corect postul. În rubrica „Întreabă preotul” de pe Doxologia.ro, unui credincios i s-a răspuns foarte clar: „creștinul care dorește să țină Postul Mare cu nevoință mai strictă ar trebui să bea vin (alcool) numai în zilele în care este dezlegare”. Apoi sunt enumerate acele zile de dezlegare la vin din post (sâmbetele, duminicile și marile sărbători), însoțite de avertismentul că dezlegarea nu înseamnă nicidecum “dezlegare” la abuz.

Același preot amintește de indicația Tipicului de două pahare la amiază și două seara când e dezlegare, și adaugă că pravila bisericească menționează doar vinul, însă „socotesc că dezlegările ar putea fi extinse și către alte tipuri de băuturi alcoolice (bere, ‘tării’ etc.).

Chiar și așa, cred însă că ar trebui evitat consumul de băuturi spirtoase și ar fi bine să se consume numai vin (eventual bere)”. Cu alte cuvinte, sfatul duhovnicului este să ne ferim de băuturile tari în post și, dacă simțim nevoia sau există un context special, să ne mulțumim cu un pahar de vin sau de bere, în zilele permise, mulțumind lui Dumnezeu pentru această mică alinare.

De reținut că toate aceste îndrumări legate de post nu sunt impuse ca obligații legale, ci sunt recomandări pentru folosul duhovnicesc al fiecărui credincios.

„Ține cont că toate acestea sunt recomandări și nu obligații. Fiecare creștin se nevoiește în post atât cât vrea, poate, știe și înțelege”, subliniază același răspuns duhovnicesc.

Există diferențe între oameni: unii au putere să țină postul foarte strict, alții din motive de sănătate sau slăbiciune nu pot; unii pot renunța total la alcool, alții se mulțumesc cu înfrânarea de la celelalte alimente de dulce. Biserica îndeamnă la discernământ și sinceritate: fiecare să postească după conștiința și capacitatea sa, dar cu dorința reală de progres duhovnicesc.

Mulți preoți contemporani atrag atenția că postul nu se rezumă doar la mâncare și băutură, ci implică și o atitudine generală de pocăință și înnoire sufletească. De pildă, cunoscutul preot Vasile Ioana din București sfătuiește ca, pe lângă abținerea de la alimentele „de dulce” și alcool, creștinii să renunțe în post și la „alte tentații” care îi îndepărtează de la rugăciune – el dă exemplul rețelelor de socializare și al timpului excesiv petrecut pe telefon, lucruri care pot deveni la fel de dăunătoare pentru viața spirituală ca și consumul exagerat de hrană sau alcool.

Ideea este că postul reprezintă un timp de resetare spirituală, în care ne străduim să eliminăm din viața noastră, fie și temporar, tot ceea ce ne ține legați excesiv de materia sau de plăcerile lumești. Astfel, pe lângă regimul alimentar de post, Biserica recomandă și postul de păcate și patimi: evitarea certurilor, a distracțiilor zgomotoase, a petrecerilor, a fumatului, a relațiilor trupești necontenite sau a altor excese care ne slăbesc voința. Toate acestea merg mână în mână cu intensificarea rugăciunii, a faptelor bune și a participării la slujbele bisericești, componente esențiale ale unui post reușit, care ne aduce mai aproape de lumina Învierii.

Cum să respecți regulile postului

Pentru a posti corect în anul 2025 (și oricând), credincioșii sunt chemați să țină cont atât de aspectele exterioare ale postului, cât și de cele lăuntrice. Aspectele exterioare se referă la respectarea rânduielilor alimentare stabilite de Biserică: abținerea de la alimente de origine animală, de la băuturi alcoolice și orice fel de exces culinar; consumarea de mâncăruri de post simple și hrănitoare, fără lăcomie.

De asemenea, includ respectarea dezlegărilor atunci când ele există, bucurându-ne cu recunoștință de peștele și vinul permis de Buna Vestire sau de Florii, însă fără a transforma aceste dezlegări într-un prilej de îmbuibare. Postul corect înseamnă și să fim atenți la Săptămâna Mare, unde rânduiala cere o asprire a postirii (mulți credincioși țin chiar post negru în Vinerea Mare, în amintirea jertfei supreme a Mântuitorului).

Aspectele lăuntrice țin de atitudinea sufletului în post. Biserica ne învață că renunțarea la anumite alimente sau băuturi nu folosește la nimic dacă nu este însoțită de apropierea de Dumnezeu. De aceea, în Postul Paștelui suntem îndemnați să ne rugăm mai mult, să citim din Sfânta Scriptură și scrierile duhovnicești, să participăm la Denii și la Liturghie, să ne spovedim și, dacă suntem pregătiți, să ne și împărtășim.

Totodată, postul este vremea potrivită pentru a spori în faptele milei creștine: ajutorarea celor nevoiași, milostenie, vizitarea bolnavilor, iertarea dușmanilor și pentru a ne curăți sufletul de patimi prin pocăință sinceră.