Ignatul: tradiții și obiceiuri. De ce se spune că este bine să vezi sânge în această zi
Tăiatul porcului sau Ignatul este un eveniment important pentru români. Are loc în fiecare an, în ziua de 20 decembrie, iar sângele este elementul central.
Se spune că sângele de porc simbolizează norocul, belșugul și fertilitatea.
De obicei, carnea porcului este destinată preparării produselor ce urmează a se consuma pe tot parcursul perioadei dintre Crăciun şi Bobotează.
Ignatul: Tradiții si superstiții
- În popor se spune că dacă nu tai porcul la Ignat, nu-i mai merge bine și va slăbi.
- Tăierea porcului este singura activitate permisă în ziua de Ignat.
- Tăierea porcului trebuie să aibă loc pe lumină, întrucât doar lumina poate ţine la distanţă spiritele malefice, conform superstițiilor.
- Sacrificarea porcului nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui.
- În multe zone din România, animalul este stropit cu apă sfințită și așezat cu capul spre Răsărit.
De ce trebuie să vezi sânge astăzi
- De Ignat este interzisă prestarea altor munci: spălatul, cusutul sau măturatul în casă.
- Se spune că dacă vezi sânge în ziua de Ignat vei fi ferit de boli.
- După tăiere, urmează, obligatoriu, pomana porcului, la care participă cei care s-au ocupat de sacrificare;
- La pomana porcului, carnea se serveşte cu murături. Mâncarea se servește în curte, iar toată lumea stă în picioare. Țuica fiartă este nelipsită de la pomana porcului.
- Când carnea de porc este dusă în casă, prima dată se aduce căpățâna cu râtul înainte, pentru a avea parte de noroc.
- Părul de porc se păstrează, iar cu el se afumă copiii atunci când se crede că aceștia sunt deocheaţi. De asemenea, cu el se afumă şi adăposturile vitelor, pentru a le proteja de atacul animalelor sălbatice.
Cum se pregătește „pomana porcului”
Pentru pomana porcului sau cina porcului, cum mai este cunoscută în Ardeal, se folosește carne grasă de la porcul proaspăt tăiat.
Pe lista de ingrdiente se mai află boia dulce, potrivit rețetei prezentate de Emanuel Cîrstea pe foodstory.ro.
Carnea de porc se taie în cuburi mari, care oricum se vor micșora odată puse în cratiță.
În continuare, într-o oală se pune untura și se topește pe foc mic. Când untura este topită, se adaugă bucățile de porc și se prăjesc în baia de untură.
După ce bucățile de carne sunt rumenite, se adaugă peste ele sarea, piperul, și bucățile de cârnați. Se mai țin câteva minute, apoi se adaugă și o cană de vin.
Se dă focul mic și se lasă să fiarbă totul. Înainte de a se reduce tot lichidul se adaugă boia dulce și se mai lasă în continuare la foc mic.
Când este gata pomana porcului, se servește alături de mămăligă și muraturi.
De ce se face pomana porcului
Ignatul aduce în casele românilor tradiționala „pomana porcului”, un obicei străvechi de recunoștință, păstrat de generații.
Deși perioada coincide cu Postul Crăciunului, mulți români sacrifică porcii din gospodărie și organizează această masă în jurul datei de 20 decembrie. Iată ce semnificație are pomana porcului dar și care este rețeta tradițională.
Tradiția sacrificării animalelor în perioada solstițiului de iarnă își are originile în practicile străvechi ale dacilor și se regăsește la numeroase popoare. Acest obicei era strâns legat de ritualurile închinate zeului Soare și altor zeități asociate luminii și căldurii, fiind considerat un mod de a îmbuna forțele naturii în perioada cea mai întunecată a anului.
În cultura românească, această tradiție s-a păstrat până în prezent sub forma tăierii porcului înainte de Crăciun, în special de Sfântul Ignat (20 decembrie). Deși contextul religios s-a schimbat odată cu adoptarea creștinismului, semnificația rituală a rămas importantă în viața comunității.
Un element esențial al acestui ritual este "pomana porcului" - un vin. Se crede că acest ritual aduce prosperitate și sănătate gospodăriei și a celor care mănâncă acest preparat, conform traditii-superstitii.ro.
