Când se spală în Săptămâna Luminată. Zilele în care se poate face curățenie după Paște

După sărbătoarea Învierii Domnului, urmează Săptămâna Luminată, una dintre cele mai importante perioade din calendarul ortodox.

Deși este o vreme a bucuriei și a luminii, există reguli clare despre ce ai voie și ce nu ai voie să faci în aceste zile. Una dintre întrebările care apare mereu este: se pot spăla rufe în sărbătoarea Învierii. Află când se spală în Săptămâna Luminată și ce zile sunt considerate păcătoase pentru spălat sau alte treburi casnice după Paște.

Zilele în care se poate spăla după Paște

Săptămâna de după Paște este cunoscută în popor ca Săptămâna Luminată. E o perioadă cu totul specială, în care se celebrează, zi de zi, bucuria Învierii. În tradiția ortodoxă românească, zilele din această săptămână sunt încărcate de simboluri și obiceiuri care vin din vechime. Numele „Luminată” vine chiar de la obiceiul din primele secole creștine: cei botezați în noaptea de Paște erau numiți „luminați” și purtau haine albe toată săptămâna, în semn de puritate și renaștere spirituală. În biserici, ușile altarului rămân larg deschise, iar credincioșii se salută cu „Hristos a Înviat!”, totul în semn de deschidere spre divin.

De asemenea, trebuie să se țină cont că, potrivit credinței populare, în primele zile ale Săptămânii Luminate nu se spală rufe. Se spune că femeile care încalcă această regulă pot fi pedepsite, uneori chiar lovite de fulger. E o superstiție veche, dar încă respectată în multe sate. Se crede că e o lipsă de respect să faci treburi casnice într-o perioadă atât de sfântă.

calendarul creștin ortodox din aprilie.

Vinerea din Săptămâna Luminată are și ea o semnificație aparte, e cunoscută ca Vinerea Scumpă sau Izvorul Tămăduirii. Se face slujba pentru sfințirea apei, iar credincioșii se roagă pentru vindecare sufletească. Nici azi nu e voie să speli haine.

În schimb, joi și sâmbătă sunt zile în care, dacă ai treabă prin gospodărie, poți să le faci liniștit. Acestea nu sunt marcate cu cruce neagră.

Joia este legată de grădini și de binecuvântarea recoltelor, se numește uneori Joia Verde. Iar Sâmbăta Luminată e singura sâmbătă din an fără parastase, fiind o zi mai liniștită, pentru rugăciune, conform crestinortodox.ro.

Duminica Tomii, care încheie Săptămâna Luminată, e dedicată Sfântului Apostol Toma. Deși nu există interdicții clare, mulți aleg să nu muncească nici în această zi.

Ce este Săptămâna Luminată

Săptămâna Luminată, numită și Săptămâna Albă, începe imediat după Duminica Paștelui și se încheie cu Duminica Tomii. În 2025, perioada asta se întinde între 21 și 27 aprilie. E una dintre cele mai sfinte săptămâni din calendarul ortodox și deschide o perioadă de 50 de zile de sărbătoare, care se termină la Rusalii. În biserică, aceste zile sunt dedicate exclusiv bucuriei Învierii lui Iisus Hristos. E o perioadă care simbolizează victoria luminii asupra întunericului și a vieții asupra morții. Se spune că, în aceste zile, porțile Raiului sunt larg deschise.

Denumirea vine dintr-un obicei vechi: în primele secole creștine, cei botezați în noaptea de Paște purtau haine albe toată săptămâna. Era un semn al bucuriei și al curățeniei sufletești aduse de Botez. Totul în biserică arată altfel în această perioadă: ușile altarului rămân deschise, ca simbol al mormântului gol și al Raiului redeschis. Oamenii se salută cu „Hristos a Înviat!”, iar răspunsul e „Adevărat a Înviat!”. În plus, miercurea și vinerea sunt zile de „harți”, adică se poate mânca de toate.

În Săptămâna Luminată nu se fac parastase, iar înmormântările, dacă au loc, se țin după o rânduială aparte, inspirată de slujba Învierii. Accentul e pus pe lumină, speranță și bucurie, nu pe durere sau doliu. Toată această atmosferă specială influențează și viața de zi cu zi. În multe locuri, oamenii evită munca grea, spălatul rufelor sau alte treburi casnice. Nu e doar o superstiție, ci o formă de respect față de sărbătoare. Săptămâna Luminată e despre lumină, renaștere și o stare de suflet aparte. E momentul în care credincioșii sunt încurajați să se oprească puțin, să se bucure și să trăiască din plin semnificația Paștelui.

Când se pot face treburi casnice în Săptămâna Luminată

Deși primele zile ale Săptămânii Luminate sunt în general asociate cu evitarea muncii casnice, există o tendință de a relua aceste activități spre sfârșitul săptămânii. Joia este considerată ca fiind prima zi în care se pot face treburi casnice, inclusiv spălatul rufelor.

Joia Verde este în general considerată o zi permisă pentru treburile casnice, inclusiv spălatul rufelor, deoarece nu este marcată cu cruce roșie în calendar. Această zi este dedicată cinstirii grădinilor și rugăciunilor pentru recolte bogate. Unele tradiții sfătuiesc să nu se lucreze pământul în această zi pentru a proteja culturile, conform doxologia.ro.

Vinerea Scumpă, cunoscută și ca Izvorul Tămăduirii, este o sărbătoare religioasă majoră, marcată cu cruce roșie în calendar. În această zi, se sfințesc din nou fântânile, iar credincioșii merg la biserică pentru slujba specială și pentru a lua apă sfințită (agheasmă). Datorită importanței religioase a acestei zile, nu este recomandat să se facă treburi casnice, inclusiv spălatul rufelor.

Sâmbăta Luminată este în general considerată o zi permisă pentru treburile casnice, inclusiv spălatul, deoarece nu este marcată cu cruce roșie. Este o zi dedicată liniștii și rugăciunii, iar pomenirea morților are loc în Duminica Tomii. Duminica Tomii marchează sfârșitul Săptămânii Luminate și este dedicată comemorării Apostolului Toma. În unele regiuni, există obiceiul ca femeile să ducă la biserică ouă roșii și colaci, care sunt sfințite și apoi lăsate să plutească pe apă pentru sufletele celor adormiți. Nu există mențiuni specifice privind interdicții sau permisiuni pentru treburi casnice în această zi.

Tradiții și obiceiuri pentru fiecare zi din Săptămâna Luminată

Fiecare zi din Săptămâna Luminată are propriile sale tradiții și obiceiuri, care îmbină elemente religioase cu cutume populare.

· Lunea Albă: Este ziua în care se fac vizite la nași și rude, adesea cu daruri precum ouă roșii, pască și vin. În unele regiuni, băieții stropesc fetele cu apă sau parfum, într-un obicei numit "Lunea Udării". Se crede că în această zi se deschid simbolic porțile Raiului.

· Marțea Albă: Este ziua în care se dau de pomană pască și vin roșu pentru sufletele celor decedați. De asemenea, se întorc vizitele făcute în ziua de Paște, un obicei cunoscut sub numele de "Umblatul cu pasca". Din punct de vedere liturgic, în această zi are loc uscarea și sfărâmarea celui de-al doilea Sfânt Agneț.

· Miercurea Luminată: În unele zone, există tradiția ca femeile să nu lucreze pentru a evita "nunta șoarecilor". De asemenea, astăzi este sărbătorit Sfântul Gheorghe.

· Joia Verde: Este ziua în care se cinstesc grădinile și se roagă pentru recolte bogate. În unele locuri, oamenii cară 44 de găleți de apă pentru a binecuvânta fântânile și aprind lumânări în grădini pentru abundență. Există, de asemenea, tradiția de a nu lucra pământul în această zi.

· Vinerea Scumpă: Este ziua în care se sfințesc apele (fântânile, izvoarele). Se fac pelerinaje la mănăstiri și biserici cu izvoare sfinte. Această zi este considerată una de vindecare și purificare.

· Sâmbăta Luminată: Este o zi de liniște și rugăciune. Nu se oficiază slujbe de pomenire pentru cei decedați.

· Duminica Tomii: Se comemorează întâlnirea Apostolului Toma cu Hristos cel înviat. În unele regiuni, femeile duc la biserică ouă roșii și colaci pentru a fi binecuvântate, apoi le lasă să plutească pe apă în memoria celor adormiți.