Ziua Națională Constantin Brâncuși. Cum arată acum moștenirea pe care ne-a lăsat-o sculptorul român

×
Codul embed a fost copiat

Pe 19 februarie 2025 se împlinesc 149 de ani de la ziua în care s-a născut marele sculptor român Constantin Brâncuşi.  

Ziua Națională Constantin Brâncuși, moment în care nu este marcată doar ziua de naștere a marelui artist, ci și contribuția acestuia în arta modernă.

Cu ocazia împlinirii a 149 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, primăria municipiului Târgu Jiu a pregătit o serie de momente care să marcheze aniversarea marelui sculptor.

Cine a fost Constantin Brâncuși 

Personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX-lea şi unul dintre cei mai mari sculptori ai acestei perioade, Constantin Brâncuşi face parte dintre artiştii de seamă care au modificat gândirea plastică, având o contribuţie esenţială în transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă.

Constantin Brâncuși (1876–1957) a fost unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, considerat părintele sculpturii moderne. Născut în satul Hobița, România, într-o familie modestă, a arătat de mic o înclinație spre lucrul manual și sculptură. După ce a studiat la Școala de Arte și Meserii din Craiova și la Școala de Belle Arte din București, a plecat la Paris în 1904, unde și-a desăvârșit stilul revoluționar.

Citește și
expozitie brancusi
Expoziția Brâncuși de la Timișoara se apropie de final. Speculanții au vândut bilete la suprapreț sau chiar false

Brâncuși a rupt cu tradiția realistă a sculpturii și a căutat esența formelor, simplificându-le până la perfecțiune. Printre cele mai faimoase opere ale sale se numără Sărutul, o sculptură care explorează iubirea prin forme geometrizate, Muza adormită, o capodoperă a eleganței și simplității, și Mademoiselle Pogany, o interpretare abstractă a portretului feminin.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale sale este Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, realizat în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Acesta include Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana infinitului, o capodoperă a spiritualității și aspirației umane. Brâncuși a fost un vizionar, iar operele sale au influențat profund arta modernă, inspirând generații întregi de artiști.

Moștenirea lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu

La finalul anului 2023, echipa moștenirea pe care a lăsat-o Constantin Brâncuși românilor.

La acel moment, coloana Infinitului, probabil cea mai valoroasă operă de artă de la noi din țară, avea pete, infilitrații și era mâncată de rugină de sus până jos și pe toate laturile. Autoritățile au promis în urmă cu 10 ani că o vor reabilita.

Poarta Sărutului are crăpături și infiltrații, iar Masa Tăcerii are și ea nevoie de reparații.

Cele trei monumente formează o axă de la est la vest, special gândită de Brâncuși. Drumul care le leagă se numește Calea Eroilor și are rolul unei călătorii inițiatice. Este la rândul său monument istoric și parte a ansamblului. Singurele intervenții făcute de autorități în ultimii 10 ani au fost la acest drum.

Drumul care ar trebui să lege Coloana Infinitului de Poarta Sărutului și Masa Tăcerii, la rândul lor monumente istorice și parte a Ansamblului creat de Brâncuși, a fost reabilitat pe o bucată de 500 de metri. Însă, lucrările au fost "dezastroase", potrivit unui raport de anul trecut.

Ziua Naţională Constantin Brâncuşi

Iniţiativa instituirii unei zile dedicate marelui artist român a aparţinut scriitorului Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană, care, încă de la 2 februarie 2015, a solicitat, printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, şi transmisă Sărutul" (1907), temă ce avea să fie reluată de mai multe ori până în 1940, când finalizează ''Poarta sărutului'', amplasată în Parcul Central din Târgu Jiu. Tot în 1907, a primit comanda unui monument funerar pentru cimitirul din Buzău, lucrare pe care o va numi "Rugăciunea".

După 1908, Brâncuşi dă o nouă expresie sculpturii, originală, proprie lui, preocupare ce va fi strâns legată de alegerea materialului în care lucrează.

Într-un timp relativ scurt, artistul elimină detaliile din sculpturile sale, făcând trecerea către o artă sintetică, intelectualistă, cu forme aproape abstracte.

În această evoluţie a artei sale se înscriu lucrări precum "Muza adormită", "Sărutul", "Cuminţenia pământului", "Domnişoara Pogany", "Prinţesa X" sau "Pasărea măiastră". Vorbind despre "Muza adormită", Mircea Deac aminteşte de pictorul belgian Michel Seuphor, care scria, în "La peinture abstraite" (1962), că "A fost începutul unui lucru când Brâncuşi, plictisit de "a face cadavre" concepe "Muza adormită", care se transformă puţin câte puţin în ovoid simplu; a fost începutul unui lucru când nu era nimic".

Anul 1915 marchează o premieră în cariera artistului, primele lucrări în lemn: "Cariatide", "Fiul risipitor" şi altele. A realizat apoi "Vrăjitoarea", "Himera", "Cariatidă" şi "Adam" şi primele versiuni în lemn ale "Coloanei fără sfârşit" (1918), aşa cum îi plăcea artistului să o numească. În 1938, a finalizat ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din "Masa tăcerii", "Scaunele", "Poarta sărutului" şi "Coloana infinitului", închinat eroilor români care, la 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor.

După ce, în 1909, a expus lucrări atât la Paris, cât şi la Bucureşti, artistul organizează prima sa expoziţie în America, într-o galerie de artă din New York, în anul 1914. În 1919, apare, la Paris, volumul "La Roumanie en Images", cuprinzând cinci reproduceri după operele sale. Brâncuşi începe să-şi expună lucrările în cele mai celebre galerii de artă din Franţa, Anglia, America, Elveţia şi Olanda, fiind elogiat în numeroase publicaţii din întreaga lume.

În 1931, a fost decorat, la propunerea lui Nicolae Iorga, cu ordinul "Meritul cultural pentru artă plastică". Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi s-a desfăşurat în toată măreţia ei, din această perioadă datând operele din ciclul ''Pasărea în văzduh'', ciclul ''Ovoidului'', precum şi sculpturile în lemn.

Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică în lumea întreagă, Constantin Brâncuşi şi-a dus viaţa ca un simplu ţăran român, sursa sa de inspiraţie fiind, de altfel, chiar elementul popular, folcloric, natural.

Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, provenită din viaţa satului românesc, artistul reuşind să îmbine simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Brâncuşi renunţă la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. Este artistul care a asimilat în opera sa ''toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o'', după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul "Constantin Brâncuşi" (Editura Meridiane, 1966).

Cum a murit Constantin Brâncuși

Artistul a murit la 16 martie 1957, cu sufletul întristat pentru că nu se putea întoarce în ţara natală, iar la 19 martie a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

În România, în prima perioadă comunistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat "un reprezentant al burgheziei decadente", se arată pe site-ul webcultura.ro. Abia în 1964, Brâncuşi a fost ''redescoperit'' în ţara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat. La 3 iulie 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. La aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.

Unul dintre cele mai importante evenimente dedicate sculptorului român în ultimele decenii a fost expoziţia "Brâncuşi. Sublimarea formei", principalul eveniment din cadrul celei de-a 27-a ediţii a Festivalului de artă Europalia, organizat la Bruxelles în perioada 2 octombrie 2019 - 2 februarie 2020, la care România a avut statutul de ţară invitată de onoare. Expoziţia dedicată acestuia a abordat ambele direcţii ale lucrărilor sale, respectiv sculptura şi fotografia, proiectul cuprinzând opere importante de la muzee şi din colecţii private din jurul lumii, incluzând "Muza adormită", "Sărutul" sau "Leda". Pe lângă sculpturi, fotografii şi documente extraordinare ale lui Brâncuşi, au fost expuse şi opere ale contemporanilor săi, cum ar fi Marcel Duchamp, Medardo Rosso sau Auguste Rodin. "Brâncuşi. Sublimarea formei" a cuprins peste 25 de sculpturi expuse pe o suprafaţă de 1.500 mp, alături de alte 200 de obiecte, fotografii, documente.

Expoziția Constantin Brâncuși de la Timișoara

În 2023, o amplă expoziţie intitulată "Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale" a fost anunţată şi, apoi, deschisă în parteneriat cu Institutul z din România, la Muzeul Naţional de Artă Timişoara, în cadrul programului "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii", în perioada 30 septembrie 2023 - 28 ianuarie 2024. Expoziţia găzduită de Muzeul Naţional de Artă Timişoara a avut un imens succes, reuşind să strângă peste 130.000 de vizitatori, potrivit organizatorilor. S-a dovedit a fi unul dintre cele mai semnificative evenimente culturale din cadrul programului Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii, atrăgând, fără îndoială, un număr mare de turişti din ţară şi din străinătate. Pragul expoziţiei a fost trecut şi de aproape 30.000 de elevi organizaţi în 900 de excursii şcolare, copii veniţi din judeţ, din ţară, dar şi din întreg spaţiul european (Germania, Austria, Franţa, Italia, Polonia, Bulgaria, Canada, Cehia, Ungaria).

La închidere expoziţiei, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a prezentat moneda de argint dedicată lui Constantin Brâncuşi, într-un tiraj limitat de 5.000 de exemplare. Moneda înfăţişează portretul marelui artist pe avers şi clădirea Muzeului Naţional de Artă din Timişoara pe revers.

O expoziţie consacrată lui Constantin Brâncuşi, cea mai importantă din ultimii 50 de ani din România dedicată precursorului sculpturii moderne, a atras zeci de mii de vizitatori, nota AFP.

Capitala Europeană a Culturii TM 2023 păstrează până în anul 2025 siajul expoziţiei "Brâncuşi: resurse româneşti şi perspective universale" (30 septembrie 2023 - 28 ianuarie 2024) de la Muzeul Naţional de Artă Timişoara, cu lucrarea "Ecorşeul", mai puţin cunoscută publicului, care a deschis expoziţia dedicată părintelui sculpturii moderne.

Articol recomandat de sport.ro
Cosmin Olăroiu, amendă uriașă: 120.000 de euro! Culisele unui scandal colosal
Cosmin Olăroiu, amendă uriașă: 120.000 de euro! Culisele unui scandal colosal
Citește și...
Expoziția Brâncuși de la Timișoara s-a încheiat cu un scandal tipic românesc. Ce s-a descoperit pe una dintre operele expuse
Expoziția Brâncuși de la Timișoara s-a încheiat cu un scandal tipic românesc. Ce s-a descoperit pe una dintre operele expuse

Expoziția Brâncuși de la Timișoara s-a încheiat cu ropote de aplauze, însă finalul a adus și o controversă. Pe una dintre opere- "Pasărea în văzduh"- au apărut mai multe amprente.  

Expoziția Brâncuși de la Timișoara se apropie de final. Speculanții au vândut bilete la suprapreț sau chiar false
Expoziția Brâncuși de la Timișoara se apropie de final. Speculanții au vândut bilete la suprapreț sau chiar false

Sunt ultimele zile ale expoziției „Brâncuși” de la Timișoara, care a adunat în mai puțin de patru luni peste 120.000 de vizitatori.  

Cozi interminabile în ultimele zile ale a expoziţiei lui Constantin Brâncuși de la Timișoara
Cozi interminabile în ultimele zile ale a expoziţiei lui Constantin Brâncuși de la Timișoara

Sunt ultimele trei zile ale expoziției operelor lui Constantin Brâncuși de la Timișoara.

Despărțire cu scandal de expoziția Brâncuși de la Timișoara. Români veniți din toată țara află la muzeu că nu mai pot intra
Despărțire cu scandal de expoziția Brâncuși de la Timișoara. Români veniți din toată țara află la muzeu că nu mai pot intra

Scandal la intrare la expoziția lui Brâncuși din Timișoara, cu doar o săptămână înainte de închidere.

Expoziție nocturnă cu operele lui Brâncuși, la Timișoara. Sunt programări făcute până la jumătatea lui ianuarie
Expoziție nocturnă cu operele lui Brâncuși, la Timișoara. Sunt programări făcute până la jumătatea lui ianuarie

Operele lui Constantin Brâncuși au putut fi irate toată noaptea trecută la Timișoara. Expoziția, care a atras deja aproximativ 100.000 de vizitatori, a fost deschisă publicului pentru prima dată pe timpul nopții.

Recomandări
Surse: PSD „dă vina” pe un consilier prezidențial pentru taxa pe tranzacții bancare. Varianta fără USR la guvernare, pe masă
Surse: PSD „dă vina” pe un consilier prezidențial pentru taxa pe tranzacții bancare. Varianta fără USR la guvernare, pe masă

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, marţi, că propunerea privind introducerea unei taxe pe tranzacţiile bancare nu a venit din partea formaţiuni. Între timp, surse PSD au declarat că propunerea aparține consilierului Radu Burnete și UDMR.

Atac armat la o şcoală din Austria: cel puţin 9 morţi şi mai mulţi răniţi. Făptaşul, un elev, s-ar fi sinucis. FOTO & VIDEO
Atac armat la o şcoală din Austria: cel puţin 9 morţi şi mai mulţi răniţi. Făptaşul, un elev, s-ar fi sinucis. FOTO & VIDEO

Cel puţin nouă persoane au fost ucise şi alte câteva au fost rănite într-un atac comis la o şcoală din oraşul austriac Graz, a relatat marţi presa austriacă, între care şi tabloidul Kronen Zeitung, relatează Reuters.  

Furtuna care a paralizat Capitala, explicată de ANM: Nu excludem complet posibilitatea ca evenimentul să se repete
Furtuna care a paralizat Capitala, explicată de ANM: Nu excludem complet posibilitatea ca evenimentul să se repete

Furtuna de luni din Capitală a fost cauzată de căldura extremă (32°C), umezeala crescută și instabilitatea atmosferică, explică Florinela Georgescu, director de prognoze al ANM.