Vasile Dîncu: Alegerile au fost anulate pentru că România nu a implementat Regulamentul UE privind serviciile digitale

"România nu a desemnat, până în acest moment, un coordonator al serviciilor digitale, aşa cum se cere în regulament. În lipsa unei asemenea autorităţi, pe platformele online se propagă sistematic dezinformarea, manipularea prin AI sau publicitatea politică opacă. De asemenea, cetăţenii nu dispun de un mecanism transparent de sesizare şi remediere a conţinutului ilegal, înşelător. Asta este prima mare vulnerabilitate a României.

În al doilea rând, reacţia întârziată a CNA şi lipsa unui cadru adoptat şi adaptat epocii marilor platforme. CNA trebuie să reglementeze şi să supravegheze comunitatea electorală. Este concentrat aproape exclusiv pe televiziune şi radio (...). De aceea, normele CNA pentru campania electorală nu includ standarde pentru publicitatea politică online, iar monitorizarea pe care o face CNA este una reactivă, nu proactivă. Sancţiunile sunt rare şi sunt tardive", a transmis Dîncu, într-o intervenţie online de la Bruxelles, la masa rotundă "Scutul european pentru democraţie", eveniment organizat de Comisia pentru afaceri europene din Senat.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), a apreciat el, ar fi trebuit să adopte legislaţia europeană cu un an înainte de alegeri.

"Deşi are atribuţii foarte importante în transparenţa finanţării campaniilor, nu au existat reguli clare pentru publicitate politică digitală, mai ales în ceea ce priveşte intensificarea şi identificarea sponsorizărilor pe marile platforme", a atras atenţia Dîncu.

Consecințele asupra procesului electoral

Potrivit acestuia, consecinţele pentru procesul electoral din România sunt: "polarizarea accentuată şi manipularea informaţiei, exploatarea vulnerabilităţilor prin reţele străine de influenceri şi actori locali sau statali din altă parte, ascensiunea unui populism digital, care este bazat pe conţinut emoţional".

El s-a pronunţat pentru reconstruirea unei comunicări publice bazate pe adevăr şi mai puţin pe dezinformare, pe "emoţii puternice şi frică".

"Duminică vom avea de dat o probă prin care citim comunicarea publică, comunicarea electorală. Astăzi, întreaga campanie electorală, din toate părţile, se bazează foarte mult pe frică. Ceea ce face şi Tik Tok, ceea ce fac platformele a intrat în zona comunicării politice şi văd că, de fapt, comunicarea electorală a devenit comunicare bazată pe frică. Este o mare greşeală şi ceea ce deformează, până la urmă, îi împinge pe oameni mai mult spre platforme, este Tik Tok, care face exact acelaşi lucru. Este cazul ca, dincolo de mecanismele pe care le-am iniţiat, de a reconstrui comunicarea publică pe baze care să fie mai mult legate de adevăr şi mai puţin de dezinformare. Cred că trebuie să renunţăm şi nu să încurajăm acest mod de a face comunicare, bazat pe emoţii puternice şi frică", a punctat Dîncu.

A susţinut că în acest context, România trebuie să desemneze şi să operaţionalizeze coordonatorul DSA, să actualizeze legislaţia europeană în domeniu şi să mandateze Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Autoritatea Electorală Permanentă să pună bazele unui centru de supraveghere a alegerilor digitale.

"România trebuie să desemneze şi să operaţionalizeze coordonatorul pieţei, care să colaboreze cu Comisia Europeană şi cu platformele. De asemenea, să actualizeze legislaţia europeană cât mai repede. De asemenea, mandatarea CNA şi AEP să creeze un centru de supraveghere a alegerilor digitale. Poate să facă un parteneriat cu STS, cu CERT.ro, cu societatea civilă, o campanie de media de a-i învăţa inclusiv pe copii cum să citească mesajele din această zonă AI-ului", a subliniat europarlamentarul.

Dîncu s-a referit, totodată, la două propuneri pe care le promovează în Parlamentul European, care vizează un regulament pentru transparenţa algoritmilor pe platforme sociale şi întocmirea unui registru la nivel naţional pentru algoritmi, dar şi un proiect pentru sprijinirea presei scrise de calitate.

Reglementări privind algoritmii platformelor sociale

"Este nevoie de un regulament european, asta o să propunem şi la Bruxelles, pentru transparenţa algoritmilor pe platformele sociale. Aici poate că legislaţia europeană nu este completă, va trebui să modificăm limita, cea de 5 milioane de utilizatori, pentru marile platforme, pentru că în România micile platforme şi micii influenceri au reuşit să modifice foarte mult ceea ce însemna publicitatea electorală (...). Acel proiect ar trebui să conţină obligaţia de audit algoritmic anual pe marile platforme (...). Ar trebui să avem un registru naţional pentru algoritmii cu impact social, în care trebuie descrisă funcţionarea algoritmilor, cum funcţionează aceşti algoritmi care ne selectează sau ne creează bulele acestea de ego", a evidenţiat el.

Alte propuneri se referă la obiective clare pe care le declară platforma respectivă şi dreptul la explicaţie algoritmică.

"Orice cetăţean poate să ceară explicaţii în ceea ce priveşte raţiunea pentru care a fost recomandat în conţinut. De asemenea, ar trebui un indice potenţialul de risc algoritmic şi, de asemenea, o reţea de cercetători pentru transparenţa algoritmului, în care societatea civilă să aibă posibilitatea să vadă ce se întâmplă şi să cerceteze.

Eu cred că pentru România este o realitate, cred că ar trebui să iniţiem un proiect pentru sprijinirea presei scrise de calitate. O să încercăm să facem şi aici, la Bruxelles, un regulament european pentru chestiunea asta, pentru că presa scrisă de calitate poate fi un gardian pentru ce înseamnă conţinuturi care sunt verificabile şi care creează, până la urmă, transparenţă şi cultură. Este o modalitate şi comentariile pot fi oarecum circumscrise într-o zonă a adevărului şi mai puţin a unei manipulări haotice, care vine din toate părţile", a detaliat Dîncu.

La iniţiativa senatorului Mihai Coteţ, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, Senatul găzduieşte, joi, lucrările mesei rotunde "Scutul european pentru democraţie".

Consultări pentru consolidarea democrației în UE

Prin acest eveniment, Comisia pentru afaceri europene din Senat urmăreşte să colecteze opinii, informaţii şi analize cu privire la modalităţile în care poate fi promovată şi consolidată democraţia în Uniunea Europeană, urmare a deciziei din 1 aprilie a Comisiei Europene de a solicita puncte de vedere pe aceste teme organizaţiilor societăţii civile din statele membre, apărătorilor drepturilor omului, autorităţilor naţionale, grupurilor de tineret, sectorului privat, precum şi mass-mediei. Contribuţiile urmează a fi transmise Comisiei Europene şi vor fi integrate într-un document ce va fi publicat în al treilea trimestru al anului 2025.

Obiectivele principale ale acestei iniţiative se axează pe promovarea rezilienţei societăţii şi pe sporirea încrederii cetăţenilor UE în democraţie şi în instituţiile democratice la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene, inclusiv prin detectarea şi combaterea acţiunilor străine de manipulare a informaţiilor. Este urmărită, de asemenea, combaterea ingerinţelor străine şi a dezinformării, mai ales prin intermediul dimensiunii online, precum şi consolidarea corectitudinii şi a integrităţii alegerilor şi a sistemului democratic de control şi echilibru.

La eveniment au participat, printre alţii, Luminiţa - Teodora Odobescu, consilier prezidenţial, Mihai Constantin, secretar de stat, Cancelaria Prim - Ministrului, parlamentari, reprezentanţi ai Ministerul Culturii, Direcţiei Servicii Digitale - Autoritatea Naţională pentru istrare şi Reglementare în Comunicaţii, ai Ministerului Justiţiei, parlamentari.