AEP, noi reguli pentru campania electorală. Cum pot fi reclamate fermele de boți și manipulările online
Cei care vor să reclame acţiuni de promovare online cu caracter manipulator sau cu ajutorul fermelor de boţi în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale trebuie să aducă probe în sprijinul acuzațiilor lor.
Propunerea la care lucrează AEP stabileşte condiţiile în care orice alte opinii, mesaje şi comunicări exprimate de alte persoane decât cele considerate ”actori politici” sunt considerate manifestări ale dreptului la libertatea de exprimare, categorie în care intră opiniile exprimate cu titlu personal şi materialele jurnalistice cu excepţia cazurilor în care difuzarea acestora implică o plată.
De asemenea, opiniile exprimate de membrii şi personalul autorităţilor şi instituţiilor publice din România, cu titlu personal, fără a exprima poziţia sau a reprezenta instituţia sau autoritatea publică din care fac parte şi fără a acţiona în virtutea funcţiei pe care o deţin, ”constituie o manifestare a dreptului la libertatea de exprimare”.
Regulile pregătite de AEP pentru camapania prezidențială
Conform proiectului AEP, acţiunile de promovare, distribuire sau postare a materialelor publicitare politice, prin mijloace sau tehnici cu scop manipulator, precum conturi false create în mediul online, dezvoltarea unor reţele de conturi automatizate, parţial automatizate sau neautomatizate (ferme de boţi), simularea interacţiunilor, coordonarea creării de conţinut neautentic sau asumarea în mod înşelător a identităţii unui alt actor politic, atrag calificarea conţinutului reclamat ca fiind ilegal, ”în măsura în care se probează respectivele aspecte de către persoana care formulează plângerea sau se pun la dispoziţia biroului electoral competent suficiente probe, în timp util”.
Acelaşi document mai prevede că, pentru ca un material să fie considerat material publicitar politic, acesta trebuie să îndeplinească, simultan, următoarele condiţii: să fie pregătit, prelucrat (editat), plasat, promovat, publicat, distribuit şi/sau difuzat în campania electorală de către un actor politic; să fie un material scris, tipărit, audio, video sau o imagine, indiferent de mediul de diseminare; să îndemne alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze un candidat independent sau un candidat al unui partid politic, alianţe politice, organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau al unei alianţele electorale, clar identificat; să depăşească limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului.
Un alt articol dn proiectul de hotărâre pregătit de AEP stabileşte condiţiile în care orice alte opinii, mesaje şi comunicări exprimate de alte persoane decât cele considerate ”actori politici” sunt considerate manifestări ale dreptului la libertatea de exprimare.
Opiniile politice exprimate cu titlu personal de către alte persoane decât actorii politici constituie „o manifestare a dreptului la libertatea de exprimare şi de informare şi nu reprezintă materiale publicitare politice, cu excepţia cazurilor în care se prevede o remuneraţie specifică din partea unor terţi pentru sau în legătură cu exprimarea opiniei respective”, menţionează proiectul de hotărâre al AEP.
„Opiniile politice şi alte conţinuturi editoriale, care se înscriu în limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului indiferent de ul pe care sunt exprimate, care sunt supuse responsabilităţii editoriale, nu reprezintă materiale publicitare politice decât dacă este prevăzută o plată anume sau un alt tip de remuneraţie efectuată de către un actor politic pentru sau în legătură cu pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, difuzarea sau distribuirea lor”, se mai arată în document.
Opiniile politice exprimate de către membrii şi personalul instituţiilor Uniunii, cu excepţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a Băncii Centrale Europene şi a Curţii de Conturi Europene, precum şi de membrii şi personalul autorităţilor şi instituţiilor publice din România, cu titlu personal, fără a exprima poziţia sau a reprezenta instituţia sau autoritatea publică din care fac parte şi fără a acţiona în virtutea funcţiei pe care o deţin, ”constituie o manifestare a dreptului la libertatea de exprimare şi de informare şi nu reprezintă materiale publicitare politice”, conform proiectului de hotărâre.
De asemenea, ”mesajele care provin din surse oficiale ale statului, strict limitate la organizarea alegerilor şi modalităţile de participare la acestea, inclusiv anunţarea candidaturilor, sau pentru promovarea participării la alegeri nu reprezintă materiale publicitare politice”.
”Comunicările publice al căror scop constă în furnizarea de informaţii oficiale publicului de către autorităţile şi instituţiile publice implicate în organizarea alegerilor nu reprezintă materiale publicitare politice, sub condiţia ca acestea să nu fie de natură şi să nu fie concepute să influenţeze rezultatul alegerilor”, este o altă prevedere a articolului.
Actorii politici luați în calcul de AEP
Actori politici sunt consideraţi: partidele politice; alianţele politice; organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; alianţele electorale;candidaţii propuşi de formaţiunile politice menţionate la lit. a)-d), în mod direct sau prin intermediul alianţei electorale în alcătuirea căreia intră, după caz; candidaţii independenţi; membrii şi personalul instituţiilor Uniunii, cu excepţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a Băncii Centrale Europene şi a Curţii de Conturi Europene; membrii şi personalul autorităţilor şi instituţiilor publice din România; orice persoană fizică, persoană juridică sau organizaţie cu sau fără personalitate juridică care reprezintă sau acţionează în numele sau în parteneriat de orice fel cu oricare dintre actorii politici şi care promovează obiectivele politice ale oricăruia dintre aceşti actori.
