„Soarta NATO este pusă sub semnul întrebării”. Afirmațiile noului șef al Pentagonului au stârnit îngrijorare în Europa

Secretarul american al apărării a spus răspicat că țara sa nu va mai fi principalul garant al securității Europei, așa cum s-a întâmplat de la formarea alianței Nord-Atlantice. Pe un ton imperativ, șeful Pentagonului a cerut țărilor europene din NATO să-și consolideze apărarea, să investească în industriile de profil și să se implice mai mult în susținerea Ucrainei.

Reporter: Asta nu cumva e o răsplată pentru dictatorii care recurg la forță ca să obțină ce vor?

Pete Hegseth, U.S. Defense Secretary: „Așa vedeți dumneavoastră lucrurile, nu eu. Cu siguranță nu e vorba de trădare aici. Nicio altă țară nu a susținut mai mult Ucraina decât Statele Unite, cu ajutoare însumând peste 300 de miliarde de dolari. Ambele tabere trebuie să accepte concesii care nu îi convin. De asta spun că planeta este norocoasă să-l aibă pe Trump, care e singurul capabil în acest moment să facă pace.”

Faptul că președintele american a purtat discuții cu Vlir Putin fără consultări cu partenerii i-a făcut pe oficialii europeni să ajungă la o concluzie amară.

Sébastien Lecornu, French Defence Minister: „Trăim un moment al adevărului... Soarta NATO este pusă sub semnul întrebării. Vorbim de cea mai importantă și mai robustă alianță militară din istorie, dar adevărata întrebare este dacă va mai fi valabilă în 10-15 ani de acum încolo.”

John Healey, UK Defence Secretary: „Să nu uităm faptul că Rusia rămâne o amenințare și dincolo de conflictul din Ucraina. Prin urmare, mesajul meu după aceste discuții (între Trump și Putin) este că nu pot exista negocieri despre Ucraina fără participarea Ucrainei. Și că vocea Ucrainei trebuie să se facă auzită în orice tip de negocieri. Ucraineii luptă cu vitejie. Prin urmare, este misiunea noastră, ca miniștri de externe ai alianței, să le oferim cea mai bună poziție de a obține o pace durabilă prin forță.”

Însă, puși cu spatele la zid, majoritatea europenilor, în frunte cu șeful NATO, sunt spășiți și resemnați.

Mark Rutte, Secretar General al NATO: „Evident, pare să fi fost o discuție telefonică de succes. Toți vrem pace în Ucraina. Trebuie să consolidăm cheltuielile pentru apărare, pentru că e limpede că SUA au dreptate să ne ceară să facem mai mult. Este corect și rațional!”

Dovilė Šakalienė, ministrul Apărării din Lituania: „Cu toții înțelegem că momentul plății este neplăcut și chiar dureros, dar SUA au dreptate să critice Europa pentru că nu-și asumă propria apărare. Fie ne trezim, fie vom ajunge într-o situație dificilă, ca să mă exprim diplomatic.”

Statele Unite cheltuiesc, în acest moment, aproape 3,4% din PIB pentru apărare, în timp ce Marea Britanie alocă în jur de 2,3%. În schimb țările mai apropiate de Rusia, cum ar fi Polonia și balticii, dau cel mai mult: aproximativ 4% din Produsul Intern Brut.

Nu în ultimul rând, secretarul american al apărării le-a transmis clar europenilor că după 75 de ani Statele Unite nu vor mai fi principalul garant al securității pe bătrânul continent.

Pete Hegseth, secretarul american al apărării: „Realitățile strategice evidente împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în principal pe securitatea Europei. Statele Unite se confruntă cu amenințări semnificative la adresa teritoriului propriu. Trebuie să ne concentrăm pe securitatea propriilor noastre granițe. Statele Unite prioritizează descurajarea unui război cu China, în Pacific.”

Drept urmare, Șeful Pentagonului i-a îndemnat pe aliați să investească serios în propria apărare.

Pete Hegseth, secretarul american al apărării: „SUA rămân angajate în cadrul Alianței NATO și al parteneriatului pentru apărare cu Europa. Dar SUA nu vor mai tolera o relație dezechilibrată care încurajează dependența Europei de SUA. În schimb, relația noastră va pune accentul pe încurajarea Europei să-și asume responsabilitatea pentru propria securitate.”

Prin urmare, europenii ar trebui să își asume cea mai mare parte a responsabilităților pentru apărarea Ucrainei, inclusiv trimiterea unor forțe de menținere a păcii în regiune, fără trupe americane.

Pete Hegseth, secretarul american al apărării: „Orice garanție de securitate (pentru Ucraina) trebuie să fie susținută de trupe europene și non-europene capabile. Dacă aceste trupe sunt desfășurate ca forțe de menținere a păcii în Ucraina, la un moment dat ele ar trebui să fie parte a unei misiuni non-NATO și să nu fie acoperite de articolul 5. Ca să fie limpede, oricare ar fi garanțiile de securitate acordate Ucrainei, acestea nu vor implica trupe americane în Ucraina.”

Ucrainenii insistă însă că o eventuală pace nu poate fi protejată fără implicarea americanilor.

Nick Paton Walsh, corespondent CNN: „Problema e tonul lui Hegseth. La prima lui apariție la o asemenea reuniune internațională, a exclus net câteva lucruri pe care Ucraina și le dorește cu disperare. Al treilea fiind desfășurarea de trupe americane ca forțe de menținere a păcii în Ucraina, pentru că, fără ele, totul li se pare inutil. Și probabil au dreptate, dar Hegseth le-a spus să-și ia gândul și-n privința asta.”

Wesley Clark, fost comandant suprem al forțelor NATO: „Negocierile vor duce, în cele din urmă, la desfășurarea de trupe europene în Ucraina. Întrebarea este dacă armata americană va oferi coloana vertebrală a misiunii – adică sprijin aerian, de informații, logistic – acestor trupe europene?”

Europenii dau așadar piept cu o nouă realitate: un președinte american cu idei izolaționiste, care nu prețuiește prea mult trecutul comun, principiile promovate tradițional de Statele Unite, ori ordinea mondială.

Jennifer Mittelstadt, analist politic: „Cei care l-au studiat pe Trump și-au dat seama că este un ins schimbător. Nu are o ideologie clară, dar cei din jurul lui au idei clare. Când l-am auzit vorbind despre canalul Panama am realizat că președintele reia vechile suspiciuni conservatoare vizând organizațiile internaționale. Dacă ar trebui să aleg o perioadă din istorie care să-mi amintească de ce se întâmplă acum, m-aș gândi la perioada dintre 1919 și 1939. Când oamenii puneau sub semnul întrebării utilitatea globalizării. Mă aștept să urmeze o perioadă dificilă și tulbure în relațiile internaționale, în care vom vedea abandonarea treptată a ordinii internaționale.”

Pe de altă parte, în ecuația complicată privind negocierile de pace și împărțirea poverii, intră și veștile rele care continuă să vină de pe frontul din Ucraina.

Nick Paton Walshm corespondent CNN: „Ce se întâmplă pe linia frontului este în favoarea Rusiei. Rușii au făcut constant progrese în ultimele luni, mai ales în jurul orașului Pokrovsk, unde au înaintat mai repede decât se anticipa. Dacă vor cuceri Pokrovsk, s-ar putea apropia și de Kramatorsk, acestea fiind două noduri militare vitale pentru Ucraina. Și s-o spunem pe șleau, date fiind problemele cu moralul și efectivele de luptă ale Ucrainei, spre asta ne îndreptăm.”

Iar de aici apare o problemă majoră, pentru că rușilor nu le-ar mai sta mai nimic în cale până la centrul Ucrainei, viitoarele ținte fiind Zaporojie și Dnipro.

Trupele ruse înaintează și în Kursk, într-un efort de a disloca militarii ucraineni care ocupă teritoriul rusesc de aproape o jumătate de an.